Alba Iulia a pierdut statutul de cel mai ”inteligent” oraș din România, locul său fiind luat de Cluj-Napoca, care are cel mai mare număr de proiecte de dezvoltare tehnologică și ecologică incluse în conceptul smart city. Lipsa de personal calificat în rândul autorităților locale la nivel național împiedică însă dezvoltarea mai rapidă a proiectelor smart city.
”Cumulat, primăriile de sector și primăria generală a Capitalei ocupă detașat primul loc la nivel național, cu 115 proiecte. Tratând defalcat primăriile Capitalei, Cluj-Napoca devine orașul din România cu cel mai mare număr de proiecte – 63 și urcă pe prima poziție în top 10 Smart City, urmat de Iași cu 56 de proiecte, București (la nivel de primărie generală) cu 54 de proiecte”, se arată într-un srudiu realizat de integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting.
Raportul inventariază 1.001 de iniţiative smart city aflate în diverse stadii de derulate în 144 de orașe din țară. În România, până în prezent au fost finalizate 470 de proiecte smart city.
Alba Iulia, care în ultimii ani a dominat primele poziții, a coboarât anul acesta pe locul 4, cu 49 de proiecte, urmat de Sibiu și Sectorul 4 din București, cu câte 35 de proiecte fiecare.
Mediul și oamenii, neglijați în proiectele smart city
Proiectele Smart City identificate în raportul din acest an își păstrează clasificarea din ediția anterioară, în direcțiile smart economy, smart mobility, smart environment, smart people, smart living și smart governance.
Cele mai multe inițiative de smart city se axează pe mobilitate (260 de proiecte), urmate de smart governance (238 de proiecte), smart living (217 de proiecte), smart economy (130 de proiecte).
Preocupările tehnologice și ecologice legate de mediu și de oameni înregistrează cele mai puține proiecte, 59 și, respectiv, 35.
“Observăm că stadiul actual al conceptului Smart City în România a depășit faza proiectelor-pilot, merge înainte și înapoi în același timp, fără a avansa la proiecte consistente Smart City din cauza, în primul rând, a lipsei de personal cu competențe în administrația publică locală și centrală. Fără oameni în primării, delegați special pentru proiecte Smart City și cu City Manageri sufocați de treburi administrative, degeaba avem tot felul de fonduri disponibile”, spune Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.
În opinia lui, proiectele de Smart City identificate în ultimii ani în România sunt încercări și tatonări în demersul spre înțelegerea conceptului și fenomenului Smart City, dar pentru reușita acestui plan este necesară alocarea de resurse pentru gestionarea de proiecte (Project Management) si pentru zona de IT&C (IT și conectivitate)