Anul 2025 a adus o schimbare de ritm pentru industria televiziunii din România. Bilanțurile financiare publicate recent de Ministerul Finanțelor arată că efectele crizei economice s-au resimțit puternic în sector, în special în zona televiziunilor de știri și a operatorilor mici.

Companiile care dețin licențele România TV, Digi24, B1 TV, Național TV, Metropola TV și Aleph News au încheiat anul pe pierdere.

În contrast, principalii jucători ai pieței – Pro TV, Antena și Kanal D – au rămas profitabili. Totuși, ritmul de creștere al rezultatelor financiare s-a temperat, semn că nici liderii industriei nu au fost complet imuni la contextul economic.

Pro TV SRL, compania care operează licențele PRO TV, Pro Cinema, Acasă, Acasă Gold și Pro Arena, a raportat o cifră de afaceri de 225,3 milioane de euro, calculată la cursul mediu BNR de 5,04 lei/euro pentru anul 2025. Veniturile au fost cu 2% mai mici decât în 2024, însă profitul net a urcat cu 2,8%, până la 60,6 milioane de euro.

Antena TV Group, operatorul televiziunilor Antena 1, Happy Channel, Antena Stars și ZU TV, a înregistrat o cifră de afaceri de 147 milioane de euro, în creștere cu 4,4% față de anul precedent. Profitul net a ajuns la 34,9 milioane de euro, cu 2,8% peste nivelul din 2024.

Cea mai spectaculoasă evoluție a profitului a fost consemnată de Dogan Media International, parte a grupului turc Dogan și operator al Kanal D, Kanal D2 și Impuls FM. Compania a raportat un profit net de 11 milioane de euro, în creștere cu 22,8% comparativ cu 2024, cea mai mare majorare procentuală a profitului din industria TV. Totodată, cifra de afaceri a crescut cu 4,8%, până la 60,4 milioane de euro.

Dacă cei trei mari jucători ai pieței au traversat fără dificultăți majore anul 2025, în schimb, segmentul televiziunilor de știri a fost afectat semnificativ.

Antena 3 SA, compania care operează Antena 3 CNN, a raportat afaceri de 23,2 milioane de euro și un profit net de numai 56.591 de euro. Veniturile au crescut cu 2% față de 2024, însă profitul s-a diminuat cu 44%. Este al treilea an consecutiv în care televiziunea înregistrează o scădere substanțială a profitabilității.

În cadrul grupului DIGI, Campus Media TV, operatorul Digi24 și al posturilor radio Digi FM, Pro FM și Dance FM, a încheiat anul cu pierderi de 1,1 milioane de euro. Cifra de afaceri a coborât la 18,7 milioane de euro, cu 5% sub nivelul din 2024.

Și România TV a raportat rezultate negative. RTV HD din Ploiești, firma care deține licența, a înregistrat o pierdere de 2,1 milioane de euro, în condițiile unor afaceri de 16,6 milioane de euro, în creștere cu 7,2% față de anul anterior. La sfârșitul lui 2025, compania avea creanțe de 7,9 milioane de euro și datorii curente de 13,4 milioane de euro.

Precizare: Până la ora redactării acestui articol, nu erau afișate pe site-ul Ministerului Finanțelor bilanțurile companiilor Clever Business Transilvania, care deține, printre altele, licențele Prima TV și Profit News, și Clever Media Network, care operează licențele Prima News și Prima Sport 1, 2, 3, 4.     

În cazul Realitatea Plus, operată de PHG Media-Invest, companie al cărei unic acționar este Daniela Madi Păcuraru, cifra de afaceri nu apare în bilanțul depus la Ministerul Finanțelor. Societatea a raportat însă o pierdere de 39.738 de euro, având ca obiect principal de activitate „studierea pieței și sondarea opiniei publice”. Tot în grup se regăsește agenția de media DBV Media House, deținută integral de PHG Media-Invest, care a raportat afaceri de 10,5 milioane de euro și un profit net de 395.658 de euro. La 31 decembrie 2025, compania avea datorii curente de 32,5 milioane de euro și creanțe de 15,7 milioane de euro.

B1 TV Channel, operatorul B1 TV, a trecut de la un profit net de 1,04 milioane de euro în 2024 la o pierdere de 578.274 de euro în 2025. În același timp, cifra de afaceri a scăzut cu 35,8%, până la 3,1 milioane de euro.

Publivol Creativ, compania care deține licența Metropola TV și este controlată de Consiliul Local Voluntari, a raportat pierderi de 914.571 de euro la o cifră de afaceri de 3,8 milioane de euro. Este al treilea an consecutiv în care societatea înregistrează rezultate negative. La finalul anului trecut, compania avea creanțe de 815.000 de euro și datorii de 3,4 milioane de euro.

Situația cea mai dificilă rămâne cea a Aleph Media, operatorul Aleph News. Compania aflată în insolvență a raportat pierderi de 6,2 milioane de euro și o cifră de afaceri de doar 603.000 de euro. Datoriile totale ale societății fondate de Adrian Sârbu ajungeau la 47,4 milioane de euro la sfârșitul lui 2025.

Pe pierdere a încheiat anul și Național TV. Postul fondat de oamenii de afaceri Ioan și Viorel Micula a raportat o pierdere de 1,1 milioane de euro, la o cifră de afaceri de 3,1 milioane de euro. Bilanțurile financiare din 2025 conturează astfel o piață TV împărțită între liderii care își conservă profitabilitatea și un segment extins de televiziuni care resimt direct efectele încetinirii economice.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Bilanțurile financiare ale principalelor televiziuni în anul 2025 appeared first on Forbes Romania.

Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT) își exprimă poziția față de textul actual al Digital Omnibus VII, propus de Președinția Cipriotă a Consiliului Uniunii Europene în data de 21 mai 2026, și susține propunerea de excludere din acest proiect de lege a prevederii privind gestionarea automată (machine-readable), prin intermediul soluțiilor controlate de marile companii de tehnologie, a consimțământului utilizatorilor de prelucrare a datelor cu caracter personal.

BRAT susține eliminarea reglementării incluse în forma actuală a Digital Omnibus VII care prevede preluarea controlului asupra modului de gestionare a permisiunilor utilizatorilor de către browsere şi sisteme de operare și gestionarea automată a acestora.

BRAT consideră că simpla excepție în aplicarea acestei prevederi pentru mass‑media nu acoperă adecvat ecosistemul care susține existența presei online, punând în pericol principala sursă de venit care asigură baza financiară a presei din UE.

Consiliul European a respins deja o propunere similară în timpul negocierilor privind Regulamentul ePrivacy, având în vedere faptul ca predarea controlului asupra permisiunilor utilizatorilor către browsere și sisteme de operare ar submina relația directă a editorilor cu cititorii lor.

O astfel de schimbare ar avea consecințe semnificative asupra modelului de finanțare al presei, diminuând capacitatea editorilor de a genera venituri proprii și de a susține activitățile jurnalistice de interes public. Independența editorială este strâns legată de existența unor surse sustenabile de finanțare, iar orice măsură care le afectează trebuie evaluată cu maximă atenție.

În acest context, orice reglementare privind consimțământul și utilizarea cookie-urilor ar trebui să fie fundamentată pe o analiză completă a impactului economic, social și democratic și să asigure un echilibru adecvat între protecția vieții private, libertatea presei, libertatea de exprimare, accesul publicului la informație și competitivitatea ecosistemului digital european.

În acest cadru, ca asociație ce reprezintă peste 150 de membri ai industriei de media și publicitate, BRAT atrage atenția că protejarea mecanismelor de măsurare a audienței și a dreptului editorilor de a controla utilizarea datelor generate de propriile publicații sunt condiții esențiale pentru sustenabilitatea economică a presei și pentru menținerea unui ecosistem media independent și competitiv.

În forma actuală, prevederile propuse prin Digital Omnibus VII sporesc riscul ca editorii să piardă controlul asupra modului în care datele lor de audiență sunt colectate, utilizate și valorificate de terți, în special atunci când măsurarea audienței este realizată prin sisteme private oferite de marile platforme tehnologice (Big Tech) în baza unor condiții standard impuse unilateral. Aceste prevederi pot facilita reutilizarea datelor generate de publicații în condiții insuficient transparente și fără un control efectiv din partea editorilor, diminuând astfel capacitatea acestora de a monetiza conținutul jurnalistic de calitate și de a-și susține activitatea editorială.

Pe termen lung, slăbirea capacității economice a organizațiilor de presă afectează nu doar viabilitatea afacerilor media, ci și pluralismul informațional, independența editorială și accesul cetățenilor la informații de interes public.

Din această perspectivă, reglementări care transferă valoarea datelor și controlul asupra acestora către intermediari dominanți riscă să producă efecte contrare obiectivelor democratice pe care Uniunea Europeană urmărește să le protejeze.

În lumina rolului esențial pe care jurnalismul independent îl joacă într-o societate democratică, editorii de presă nu ar trebui să fie supuși unor obligații care afectează capacitatea acestora de a-și susține activitatea editorială prin modele economice viabile. În acest context, obligațiile referitoare la refuzul cererilor de consimțământ, prevăzute în ultimul paragraf al art. 5(3) din Directiva ePrivacy și prezente in forma actuala a Digital Omnibus VII, constituie o obligatie suplimentară care nu este adaptată modelului economic al editorilor, punând în pericol sustenabilitatea economică a acestora.

În opinia BRAT, furnizorii de servicii media nu ar trebui să fie supuși unor obligatii suplimentare față de cerința ca orice consimțământ obținut să fie liber exprimat în sensul GDPR. Totodată, susținem menținerea excepției de la obligația obținerii consimțământului pentru afișarea și măsurarea performanței publicității contextuale, respectiv a publicității afișate exclusiv pe baza conținutului imediat accesat de utilizator, fără utilizarea unor mecanisme complexe de profilare comportamentală. O asemenea abordare contribuie atât la protejarea vieții private a utilizatorilor, cât și la dezvoltarea unor modele de monetizare mai puțin dependente de marile platforme digitale și de practicile de colectare a datelor. În același timp, aceasta sprijină sustenabilitatea serviciilor online finanțate prin publicitate și consolidează autonomia economică a editorilor de presă..

BRAT considera că editorii trebuie să păstreze controlul operațional și decizional asupra datelor publicului lor pentru a-și susține sustenabilitatea financiară și independența economică, propunerile de amendare a textului curent al Digital Omnibus fiind formulate în sensul urmăririi acestui obiectiv.

În consecință, BRAT solicită reprezentanților statului român, a factorilor de decizie la nivel național și european, să adopte o abordare precaută, bazată pe o evaluare de impact solidă, care să protejeze ecosistemul presei și să garanteze că reglementările privind consimțământul, cookie‑urile și măsurarea audienței nu vor eroda relația editorilor cu publicul și sustenabilitatea financiară a jurnalismului independent.

În mod concret, BRAT susține eliminarea prevederii privind gestionarea automată și machine-readable a consimțământului din Digital Omnibus și păstrarea unor excepții și clarificări care protejează activitățile legitime ale editorilor.

***

Asociația Biroul Român de Audit Transmedia este organizația din industria media și publicitate care are ca obiectiv stabilirea de metode și standarde comune privind modalitatea de măsurare a indicatorilor de performanță ai produselor media.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post BRAT avertizează asupra efectelor Digital Omnibus VII asupra sustenabilității și libertății presei appeared first on Forbes Romania.

TVR Cultural dedică lunile iunie și iulie 2026 unei ample retrospective consacrate generației de aur a teatrului românesc, la 70 de ani de la absolvirea promoției din 1956 – una dintre cele mai importante din istoria scenei românești. Proiectul se desfășoară chiar în anul în care Televiziunea Română aniversează, la rândul său, 70 de ani de existență.

Timp de nouă săptămâni, în fiecare miercuri și sâmbătă, telespectatorii vor putea urmări portrete-document și spectacole de teatru cu unii dintre cei mai mari actori ai României: Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu, Draga Olteanu Matei, Constantin Rauțchi, Silvia Popovici, Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Sanda Toma și George Constantin.

Curatorul Claudia Nedelcu Duca: „Când am ales această temă de curatoriere, mi-am propus să aduc cât mai multe spectacole de la începuturile sau debuturile fiecăruia în televiziune. Vom vedea multe producții aproape în premieră, pentru că multe dintre ele nu s-au mai difuzat de cel puțin 30 de ani, unele chiar de 6 decenii. Le-am transferat recent de pe peliculă și le-am restaurat împreună cu colegii de la sunet, iar ulterior au trecut printr-un proces de colorizare făcut cu multă dedicare de Mihnea Biciușcă. Am vrut apoi ca toți cei care ne urmăresc să îi vadă și într-un rol de dramă, și într-unul de comedie.

Așadar, fiecare zi de miercuri va avea un portret și o dramă înainte și după «Jurnalul Cultural», iar sâmbătă vor fi spectacolele de comedie. Cred că reușim, prin aceste alegeri, să arătăm ce a însemnat această generație, care e greu de crezut că va mai fi urmată de alta la fel de omogenă, unită, muncitoare și cu atât de mult har.”

O incursiune în memoria teatrului românesc

Fiecare săptămână va fi dedicată unui actor emblematic și va include un portret-document realizat din arhiva TVR, difuzat miercurea, de la ora 17:30, urmat de un spectacol dramatic programat de la ora 21:00, precum și de un spectacol de comedie difuzat sâmbăta, de la ora 15:00. Excepție face data de 3 iunie, când portretul-document va fi transmis de la ora 18:30.

Selecția reunește producții istorice, unele dintre ele nedifuzate de peste trei decenii, imagini rare din culise, interviuri de arhivă și intervenții ale unor mari regizori, critici și colegi de generație.

Victor Rebengiuc deschide seria-eveniment

Proiectul TVR debutează în săptămâna 3–6 iunie, dedicată actorului Victor Rebengiuc. Programul include portretul-document „Maeștrii: Victor Rebengiuc”, realizat în 1993, imagini din spectacole istorice precum „Cum vă place”, „Pădurea spânzuraților”, „O scrisoare pierdută”, „Doi pe un balansoar” sau „De ce trag clopotele, Mitică?”.

În aceeași săptămână vor fi difuzate spectacolele „Aici nu plânge nimeni”, după Tennessee Williams, „Doi pe un balansoar” de William Gibson și celebra montare „O scrisoare pierdută”, în regia lui Liviu Ciulei.

Mari spectacole și roluri memorabile

Programul special va continua cu producții esențiale pentru istoria teatrului de televiziune românesc: „Patima de sub ulmi” cu Mircea Albulescu, „Gaițele” cu Draga Olteanu Matei, „Hagi Tudose” cu Constantin Rauțchi, „Unchiul Vanea” cu Silvia Popovici, „Cadavrul viu” cu Amza Pellea, „Alcesta” cu Gheorghe Cozorici, „Copacii mor în picioare” cu Sanda Toma și „Cei din urmă” cu George Constantin.

Portretele-document reunesc imagini rare din arhiva TVR, fotografii de spectacol, fragmente de interviuri și secvențe din producții care au definit teatrul românesc al anilor ’60–’90.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post TVR Cultural celebrează generația de aur a teatrului românesc appeared first on Forbes Romania.

Salonul Internațional de Carte Bookfest – ediția a XIX-a – se va desfășura de miercuri până duminică la Romexpo, iubitorii cărții fiind așteptați să participe la 455 de evenimente promovate de 158 de expozanți.

Dan Croitoru, membru în Consiliul de conducere al Asociației Editorilor din România și director editorial al Polirom: „La această ediție, a XIX-a, o să avem 158 de expozanți, 455 de evenimente la spațiile comune și la standurile editurilor. Va exista un stand individual al Târgului de Carte de la Frankfurt, șase editori din Germania, Austria, Elveția și oficialii târgului venind să se întâlnească cu editorii români în perspectiva participării României, ca țară invitată de onoare, la ediția din 2028 a Târgului de la Frankfurt. Bookfest este un proiect strategic al Ministerului Culturii deja de patru ani de zile și beneficiază de Înaltul Patronaj al Președintelui României încă din 2016”, conform Agerpres.

Bookfest anunță o spectaculoasă ediție aniversară, țara invitată de onoare în acest an fiind Bulgaria.

Printre personalitățile culturale care vor anima scenele deschise și standurile se numără Gheorghi Gospodinov, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Gabriel Liiceanu, Cristian Tudor Popescu, Theodor Paleologu, Doina Ruști, Radu Paraschivescu, Horia Roman Patapievici, Tatiana Niculescu, Mircea Mihăieș, Cătălin Vasilescu, Dan-Liviu Boeriu, Lucian Croitoru, Catherine Lovey, Nadia Comăneci, Margareta Pâslaru, Igor Bergler, Alex Donovici, Alec Blenche, Veronica D. Niculescu și mulți alții.

Cei mai buni autori din Bulgaria și România își așteaptă în cele cinci zile cititorii cu cele mai proaspete titluri și sesiuni de autografe, Gheorghi Gospodinov și Mircea Cărtărescu, doi dintre cei mai importanți scriitori ai Europei contemporane, urmând să intre în dialog în chiar prima zi de Bookfest.

Bulgaria vine la București cu o delegație impresionantă, formată din 14 scriitori, poeți și autori pentru copii, reprezentând unele dintre cele mai importante voci ale literaturii bulgare contemporane, pe care publicul îi va putea întâlni atât în cadrul evenimentelor organizate la Romexpo, cât și la o serie de dialoguri, lansări și lecturi care vor avea loc în librării și alte spații culturale din oraș.

Una dintre cele mai așteptate prezențe de la Bookfest 2026 este Gheorghi Gospodinov, considerat unul dintre cei mai importanți autori europeni contemporani, pe care fanii vor avea ocazia de a-l întâlni atât la Bookfest, cât și în cadrul unui eveniment care va avea loc în afara salonului de carte.

Miercuri, după debutul oficial al ediției din acest an a Bookfest (ora 12:00, la scena Arena), va avea loc inaugurarea standului Bulgariei, de la ora 12:30.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Bookfest 2026 transformă Romexpo în capitala cărții: 455 de evenimente în cinci zile appeared first on Forbes Romania.

Căldura din ultima lună a primăverii nu i-a despărțit sever pe orășeni de telecomenzile TV. Scăderile audiențelor TV au fost mai atenuate în mediul urban decât la nivel național.

În luna mai, Antena 1 a reușit să câștige 5.550 de persoane la nivel urban față de aprilie. Este singura mare televiziune care a crescut.

Pro TV a pierdut 11.260 de persoane față de aprilie, în timp ce ratingul Kanal D s-a redus cu 5.530 de telespectatori.

Cele trei mari televiziuni au avut o cotă de piață (vizionare) de 38,6% dintr-un total de 80 de stații TV măsurate de Kantar Media.

România TV a reușit să-și conserve ratingul general din aprilie, câștigând doar 770 de persoane.

TVR 1 a înregistrat o creștere promițătoare de 3.060 de persoane, ocupând locul 13 în topul audienței urbane, în luna mai.

Televiziunile de filme Film Cafe și Cinemaraton au câștigat 310, respectiv 790 de orășeni față de aprilie.

Televiziuni care au suferit pierderi de telespectatori în luna mai comparativ cu aprilie: Antena 3 CNN (-3.640), Realitatea Plus (-5.570), Happy Channel (-4.140), Antena Stars (-480), DigiSport 1 (-4.060), Digi24 (-4.010), AXN (-1.660) și B1 TV (-2.260).

Televiziunile cu cele mai mari audiențe la nivel urban– mai 2026

Cifrele reprezintă media telespectatorilor pe minut pentru fiecare televiziune, în cursul lunii mai 2026

Sursa: Kantar Media – ARMADATA

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Topul televiziunilor cu cele mai mari audiențe la nivel URBAN – MAI 2026 appeared first on Forbes Romania.

Audiențele TV au continuat să scadă în ultima lună a primăverii. Doar trei televiziuni au reușit să-și majoreze ratingul general comparativ cu luna precedentă: România TV, TVR 1 și Film Cafe.

Audiența Pro TV la nivel național a suferit cea mai mare scădere de pe piața TV în luna mai raportat la aprilie: – 43.600 de persoane. Totuși, Pro TV rămâne lider în această lună, cu o medie de 477.840 telespectatori pe minut (toată ziua), conform măsurătorilor Kantar Media.

Antena 1 a pierdut doar 3.370 de persoane față de aprilie. Ocupă locul secund în top cu o medie de 361.230 de telespectatori pe minut (toată ziua).

Ratingul mediu al televiziunii Kanal D a scăzut cu 16.300 de persoane față de aprilie, ajungând la 287.630 de telespectatori pe minut.

Pentru televiziunile de știri, luna mai a purtat un singur nume: căderea guvernului Bolojan. Doar România TV a reușit să-și crească audiența, adăugând 7.750 de persoane față de aprilie (consum pe telecomandă).

Audiența generală a TVR 1 a crescut cu 4.120 de persoane față de aprilie – un câștig promițător după mai multe luni de alunecare a televiziunii publice.

Film Cafe a câștigat 1.230 de persoane față de aprilie, consolidându-și poziția în top 15.

Televiziuni care au pierdut audiență în luna mai comparativ cu aprilie: Antena 3 CNN (-11.150 persoane), Realitatea Plus (-3.410), DigiSport 1 (-2.780), Antena Stars (-6.810), Happy Channel (-5.890), Digi 24 (-5.910), Pro Cinema (-1.940), AMC (-6.650) și Cinemaraton (-1.320).

Televiziunile cu cele mai mari audiențe la nivel național – mai 2026

Cifrele reprezintă media telespectatorilor pe minut pentru fiecare televiziune, în cursul lunii mai 2026

Sursa: Kantar Media – ARMADATA

The post Topul televiziunilor cu cele mai mari audiențe la nivel NAȚIONAL – MAI 2026 appeared first on Forbes Romania.

Un nou val de filme realizate de creatori proveniți din YouTube începe să redeseneze dinamica industriei cinematografice, punând presiune pe studiouri tradiționale precum Disney.

 Producții independente sau dezvoltate în parteneriat cu studiouri consacrate au înregistrat rezultate notabile la box office, unele depășind chiar lansări majore ale Hollywood-ului, scrie Business Insider.

Filmul „Backrooms”, un horror inspirat dintr-un meme online și regizat de Kane Parsons, în vârstă de 20 de ani, este estimat să genereze în jur de 60 de milioane de dolari în weekendul de lansare, depășind potențial performanța noii producții „Star Wars: The Mandalorian and Grogu” de la Disney. Parsons are o experiență solidă pe YouTube, însă acesta este primul său proiect cinematografic distribuit în săli, realizat în parteneriat cu studioul A24.

Un alt exemplu este „Obsession”, semnat de Curry Barker (26 de ani), fost creator YouTube, care a generat aproximativ 74 de milioane de dolari în doar două săptămâni, în colaborare cu Blumhouse. În aceeași tendință se înscrie și „Iron Lung”, filmul realizat de Mark Fischbach (Markiplier), care a pornit de la o investiție proprie de circa 3 milioane de dolari și a ajuns la încasări de 50 de milioane de dolari.

Deși unele producții sunt finanțate independent, noua tendință evidențiază o integrare tot mai puternică a creatorilor digitali în mecanismele Hollywood-ului, care îi folosește ca „pepiniere de talente” pentru a identifica regizori cu audiență deja formată online.

Specialiștii din industrie notează că fenomenul nu este complet nou, internetul fiind de ani buni un canal de lansare pentru actori și regizori, însă amploarea actuală este mai vizibilă datorită succesului comercial.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Regizorii de pe YouTube depășesc Disney la box office și schimbă modelul de la Hollywood appeared first on Forbes Romania.

Pe 13 iunie, de la ora 19:00, filmul „FJORD” se va vedea într-o proiecție unică în 90 de cinematografe din 52 de orașe din toată țara. Biletele pentru avanpremieră se pun în vânzare pe 2 iunie. Proiecția unică pentru avanpremieră este realizată cu sprijinul Voodoo Films și Forum Film.

Cristian Mungiu: „În acest moment nu știm cu precizie cînd va putea fi organizată premiera în România a filmului FJORD. Depinde de identificarea unei săli potrivite pentru premieră, de programul actorilor principali, căci ne dorim ca Sebastian Stan și Renate Reinsve să fie prezenți la premieră, de programul sălilor de cinema și de data lansării filmului în Statele Unite. Cel mai probabil premiera va fi cîndva între lunile octombrie și ianuarie. Pentru că mai este mult pînă atunci, pentru că din august filmul va începe să aibă premiere în alte țări din Europa și pentru că a existat multă emoție în România generată de acest al doilea Palme d’Or, am vorbit cu sălile de cinematograf și am obținut înțelegerea lor pentru organizarea unei avanpremiere cu FJORD sub forma unei singure proiecții în toate sălile disponibile din România, din respect pentru publicul de acasă.”

Pe 23 mai, Cristian Mungiu a câștigat cel de-al doilea Palme d’Or din carieră, devenind al zecelea regizor din istorie care atinge această performanță, alăturându-se unor cineaști precum Francis Ford Coppola, Emir Kusturica, frații Dardenne sau Michael Haneke.

FJORD spune povestea soților Lisbet și Mihai Gheorghiu, care se mută într-un sătuc dintr-un mic fiord norvegian, unde curând se împrietenesc cu vecinii lor, soții Halberg. Copiii celor două familii devin apropiați, în ciuda diferențelor de educație și valori.

Pe lângă Sebastian Stan și Renate Reinsve din rolurile principale, în film apar și actorii români Adrian Titieni, Alin Panc, Giulia Nahmany și Ana Bodea.

Lungmetrajul este rezultatul unei colaborări colective, susținută de o coproducție amplă și o distribuție internațională care funcționează unitar. Este primul film în limba engleză regizat de Cristian Mungiu și, totodată, primul film „românesc” al actorului Sebastian Stan.

Turnat în principal în Norvegia, în primăvara lui 2025, filmul reunește actori vorbind engleză, norvegiană, suedeză și română.

FJORD este o coproducție România, Franța, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, prin Mobra Films, Why Not Productions, Eye Eye Pictures, Garagefilm International, Filmgate Films, Snowglobe și Aamu Film Company, cu sprijinul Eurimages și MEDIA – Creative Europe, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei, institutele de film din Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda, Film i Väst, Vestnorsk, Mediefondet Zefyr, Nordisk Film & TV Fond, France 3 Cinéma, în parteneriat cu Televiziunea Română, NRK, DR și YLE, cu participarea Raiffeisen Bank, Cinema City, Catena, Aqua Carpatica, BCR, Apa Nova, Kaufland, Superbet, Boiron, Dentsu, Provident, Dr. Oetker, Ursus, Cris-Tim, PPC, Domeniile Sâmburești, ETI, Transavia, Borsec și Groupama.

FJORD a fost achiziționat încă înainte de filmare de distribuitori din peste 100 de teritorii din întreaga lume, fiind reprezentat de agentul internațional de vânzări Goodfellas.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Filmul „Fjord”, marele câștigător al Palme d’Or, va avea avanpremiera pe 13 iunie în aproape 90 de cinematografe din țară. appeared first on Forbes Romania.

Disney pregătește o schimbare majoră în strategia sa de streaming și lucrează la integrarea completă a platformei Hulu în Disney+, ceea ce ar putea duce, în timp, la dispariția aplicației Hulu ca serviciu separat.

Potrivit unor documente interne obținute de Business Insider, compania dezvoltă un proiect numit „Project Gemini”, prin care conținutul și funcționalitățile Hulu vor fi transferate treptat în Disney+. Planul este structurat în mai multe etape, iar procesul de unificare ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului.

Documentul menționează că infrastructura tehnică și aplicația Hulu vor fi retrase după migrarea completă a utilizatorilor către Disney+.

Mai mulți angajați din divizia de tehnologie a Disney au declarat că investițiile și dezvoltarea pentru Hulu au fost reduse semnificativ, compania concentrându-se aproape exclusiv pe Disney+.

„Hulu este practic pe linie de plutire în acest moment, fără dezvoltări importante în desfășurare”, a declarat un angajat implicat în dezvoltarea produsului. Acesta a explicat că reducerea echipelor dedicate platformei poate duce inclusiv la întârzieri în remedierea problemelor tehnice și a erorilor din aplicație.

Reprezentanții Disney au transmis însă că, în prezent, nu există un plan oficial pentru închiderea aplicației Hulu.

Mutarea face parte din strategia mai amplă a companiei de a transforma Disney+ în platforma principală de streaming, integrând în același ecosistem conținutul destinat atât publicului general, cât și producțiile mature și serialele populare găzduite până acum de Hulu.

Industria tehnologică a mai trecut prin astfel de procese de consolidare. Microsoft a renunțat treptat la Internet Explorer în favoarea browserului Edge, iar Warner Bros. Discovery a înlocuit HBO Max cu platforma Max, înainte de o nouă rebranduire.

Disney încearcă de mai mulți ani să combine experiențele Hulu și Disney+, în încercarea de a-și consolida poziția pe piața globală de streaming și de a concura mai eficient cu platforme precum Netflix.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Hulu ar putea dispărea: Disney mută tot conținutul și funcțiile în Disney+ appeared first on Forbes Romania.

IAB România anunță noua structură de conducere și componența Consiliului Director, stabilite în urma Adunării Generale a Asociației. Doina Radicof preia rolul de Președinte IAB România, iar Mihai Vînătoru preia rolul de Vicepreședinte IAB România.

Interactive Advertising Bureau România (IAB România) este asociația industriei de marketing și publicitate interactivă din România și membru fondator, în 2008, al rețelei IAB Europe.

Noua etapă de conducere vine într-un moment în care industria de marketing și publicitate digitală traversează o perioadă de transformare accelerată, marcată de fragmentarea ecosistemului digital, evoluția tehnologiilor bazate pe AI, nevoia de standarde clare și importanța unui dialog constant între advertiseri, agenții, publisheri, platforme și autorități.

Consiliul Director IAB România este format din profesioniști recunoscuți în industrie:

• Doina Radicof – Country Manager, Teads
• Mihai Vînătoru – CEO, DWF
• Victor Avram – Country Manager, Gemius
• Cristian China-Birta – Fondator și Asociat, Kooperativa 2.0
• Cristian Ianculescu – Digital Media Lead, Initiative Media
• Ionuț Radu Munteanu – Founder, WebDigital
• Cristina Bucea – Sales Director, InternetCorp
• Bianca Vlaston – Regional Sales Director, Httpool
• Alex Vișa – Digital Director CEE, Retail Media Hub

În noul mandat, Doina Radicof, în calitate de Președinte IAB România, va contribui la consolidarea rolului asociației ca platformă de dialog și colaborare pentru industria locală de digital, într-un context în care transparența, comunicarea și alinierea între actorii pieței devin tot mai importante.

Doina Radicof, Președinte IAB România: „Mă onorează alegerea în rolul de președinte IAB România și mă bucur să văd în noul Consiliu Director oameni cu experiență relevantă în industrie, care își doresc să se implice activ și să contribuie la inițiativele organizației. Traversăm o perioadă în care ecosistemul digital este mai fragmentat ca oricând, iar comunicarea, transparența și colaborarea între jucătorii din industrie sunt vitale. Cred că IAB România are un rol esențial ca facilitator al acestui dialog și îmi doresc să contribuim la o industrie mai conectată, mai deschisă și mai aliniată în jurul unor obiective comune.”

Mihai Vînătoru, Vicepreședinte IAB România, va contribui la conectarea agendei locale cu direcțiile și standardele internaționale ale rețelei IAB. Prioritățile sale vor include educația, măsurarea, confidențialitatea și utilizarea responsabilă a sistemelor AI în marketingul din România.

Mihai Vînătoru, Vicepreședinte IAB România: „Sunt onorat să preiau rolul de vicepreședinte al IAB România și recunoscător comunității care mi-a acordat această încredere. Forța IAB stă atât în oamenii care au contribuit activ la dezvoltarea și profesionalizarea pieței locale de digital, cât și în apartenența la o rețea globală care definește standardele advertisingului digital la nivel mondial. Rolul nostru, ca IAB România, este să traducem această agendă globală într-un context relevant pentru piața locală și, în același timp, să aducem vocea industriei românești în dialogul european și internațional.”

În perioada următoare, direcțiile principale de lucru vor viza educația pentru advertiseri și agenții, într-un context în care AI-ul rescrie regulile creației și ale măsurării, dezvoltarea unor standarde reale de calitate și transparență în campaniile digitale, precum și consolidarea dialogului dintre piață, platforme și autorități.

În paralel, IAB România își consolidează și zona operațională, coordonată de Gabriel Pătru, Co-Founder, MKA Strategy Studio, în calitate de Director Executiv. Această structură are rolul de a susține implementarea inițiativelor asociației și de a contribui la o colaborare mai eficientă între membrii comunității IAB România.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post IAB România anunță noua structură de conducere și componența Consiliului Director appeared first on Forbes Romania.