La nivel asociației pe care o conduce, implementarea conceptului de work form home nu a avut un impact semnificativ, ei fiind obișnuiți să lucreze într-un astfel de regim de circa zece ani. Așadar, nu a fost o supriză pentru membrii CFA România. Însă, impactul pandemiei s-a făcut resimțit în zona de evenimente. “Ne-am mutat în mediul online, unde ne-am adaptat destul de repede și am organizat foarte multe evenimente online”, spune Adrian Codirlașu, care are o experiență de peste 20 de ani în domeniul financiar. Totodată el este și doctor în economie, profesor, dar și un nume foarte bine cunoscut în mediul de business românesc.
În opinia lui, atât Europa, cât și SUA au fost prinse “pe picior greșit” de criza actuală, pentru că, în perioada ianuarie-februarie, când virusul abia depășea granițele Chinei, țările dezvoltate nu au luat prea în serios posibilele efecte ale virusului COVID-19. “Credeau că e ceva temporar, că se va rezolva așa cum s-a rezolvat și SARS acum mai mulți ani. Însă nu s-a întâmplat așa și au fost prinse pe picior greșit”, precizează economistul. El consideră că venirea bruscă și neașteptată a crizei a generat un șoc, ce a dus la o serie de lockdown-uri, care au resetat totul. Dacă înainte de criză erau anumite trenduri de implementare a tehnologiei în mediul de business, pandemia a pus aceste trenduri “pe steroizi”. Practic, a forțat atât indivizii, cât și companiile și sectorul public să se adapteze la o nouă situație.
“S-au făcut investiții extrem de mari în tot ce înseamnă tehnologie. Și deja vedem rezultatele. Sectorul tehnologic e la maxim istoric, companiile care fac roboți software, au ajuns la niște evaluări extrem de mari. Cererea pentru aceste produse este extrem de mare”, continuă Adrian Codirlașu. Dar, odată cu tehnologizarea accelerată a proceselor s-au produs modificări și în comportamentul consumatorilor. “S-a trecut cu automatizarea la un nivel superior și practic ăsta va fi trendul”, consideră președintele CFA România. Din punctul lui de vedere, criza a fost un experiement global de lucru la distanță.
“Toate companiile au trebuit forțat să facă investiții și să se adapteze pentru ca angajații lor să lucreze remote de acasă. Acest lucru a necesitat cheltuieli suplimentare, însă creează premisele pentru reducerea de costuri în viitor, în sensul că va fi nevoie de mai puțin spațiu de închiriat pentru birouri”, afirmă el. Totodată, Adrian Codirlașu crede că după ce se va termina criza actuală se va reveni și la lucrul de la birou. Dar nu la același nivel anterior crizei. Astfel, se va reduce spațiul alocat per angajat.
Pe de altă parte, deși criza sanitară a fost ca o lovitură “sub centură” pentru întreaga planetă, cifrele actuale economice arată că mediul de business românesc a acționat destul de bine în cele aproape nouă luni de la izbucnirea virusului în România. La nivel național, rezultatele sunt peste așteptări. “Practic criza a forțat mediul de business să inoveze, să găsească noi moduri de a face business și de a-și desfășura activitatea. Și au găsit. Au fost și falimente, dar pentru alte companii au fost foarte multe oportunități. Dacă ne uităm la cifrele macro în România, nu arată rău dat fiind puterea șocului la care a fost expusă economia românească”, subliniază optimist Adrian Codirlașu, care oferă drept exemplu atât consumul, cât și salariile.
Mai exact, consumul a recuperat toată scăderea. La nivelul lunii iulie era cu 5% peste consumul din aceeași perioadă a anului anterio, ceea ce înseamnă “încredere în economie din partea consumatorilor”. De asemenea și salariile nete au crescut la nivelul lunii iulie, cu 8% față de iulie 2019.
În plus, președintele CFA România a identificat două măsuri care au făcut diferența în această criză. Prima este legată de răspunsul Băncii Naționale a României față de contextul actual: a scăzut dobânda și pentru prima oară în istoria sa a făcut operațiuni de relaxare cantitativă. “În modul ăsta a redus volatilitatea ratelor de dobândă, dobânzile au rămas jos, ceea ce a fost bine pentru debitori și în același timp statul s-a putut împrumuta la coturi rezonabile pentru a susține cheltuielile extrem de mari generate de criză”, explică economistul. Cea de-a doua măsură este legată de programul de finanțare guvernamentală IMM INVEST, care, practic,“a dat bani în economia reală”.
“Susținând companiile, acestea au putut să-și facă în continuare plățile. Și asta s-a văzut în creșterea salariilor și în creșterea consumului, ceea ce asigură o revenirea rapidă a economiei odată ce scăpăm de criza medicală. Însă criza medicală este problema”, a conchis el.
