FacebookTwitterLinkedIn

După analiza unui corp lingvistic impresionant de 32 de miliarde de cuvinte, experții în lingvistică ai Oxford University Press au selectat patru termeni care surprind cu precizie direcțiile majore ce au definit anul 2026, de la impactul inteligenței artificiale asupra informației și comunicării până la schimbările în consumul media și percepția asupra viitorului, invitând publicul să își exprime votul cu privire la cuvintul care definește fidel anul 2026.

De la lansarea inițiativei Oxford Word of the Year, în 2004, cuvintele și expresiile desemnate anual de Oxford au devenit o veritabilă arhivă a preocupărilor sociale și culturale ale fiecărei epoci. În ultimul deceniu, selecțiile au surprins cu fidelitate marile teme care au dominat conversația publică: „post-truth” (2016) a reflectat ascensiunea dezinformării și influența tot mai redusă a faptelor obiective asupra opiniei publice, „youthquake” (2017) a evidențiat impactul generațiilor tinere asupra politicii și culturii, iar „toxic” (2018) a devenit termenul asociat unor dezbateri care au traversat domenii precum mediul, relațiile interumane și viața profesională. Expresia „climate emergency” (2019) a adus în centrul atenției urgența crizei climatice, în timp ce anul 2020, marcat de pandemia globală, a fost considerat prea complex pentru a fi reprezentat printr-un singur cuvânt. Au urmat „vax” (2021), simbol al campaniilor de vaccinare, „goblin mode” (2022), care descrie un comportament caracterizat prin autoindulgență și respingerea convențiilor sociale, „rizz” (2023), termen popularizat de generația Z pentru carismă și abilitatea de a atrage pe cineva, „brain rot” (2024), referitor la efectele consumului excesiv de conținut digital superficial, și „rage bait” (2025), expresie care desemnează conținutul creat intenționat pentru a provoca furie și a genera reacții, comentarii și distribuiri online.

Potrivit Oxford, lista scurtă din acest an reflectă o perioadă marcată de „incertitudine și introspecție existențială”, într-un context în care tehnologia a devenit tot mai prezentă în viața cotidiană, iar dezbaterile despre creativitate, adevăr, educație și identitate au căpătat o amploare fără precedent. Cele patru cuvinte nominalizate pentru titlul de Oxford Word of the Year 2026 sunt post-literate, slopaganda, doomerism și microdrama – și le vom reda și definițiile exacte mai jos -, fiecare evidențiind o tendință socială distinctă și, în același timp, parte a aceleiași conversații globale despre felul în care oamenii consumă informația, interacționează cu tehnologia și își proiectează viitorul.

doomerism (s.f.) : Pesimism extrem, în special opinia că daunele catastrofale aduse umanității de o amenințare percepută, cum ar fi inteligența artificială sau schimbările climatice, sunt inevitabile și imposibil de prevenit.
micro-drama (s.f.) : Un serial dramatic alcătuit din episoade foarte scurte, prezentate într-un format vertical pentru vizionare pe un smartphone și care prezintă de obicei o intrigă melodramatică și rapidă.
post-literate (postalfabetizat) (adj.) : Care desemnează o perioadă sau o societate în care alfabetizarea și importanța cuvântului scris au scăzut semnificativ.
slopaganda (s.f.) : Propagandă de calitate inferioară produsă folosind inteligență artificială generativă și distribuită pe scară largă online, în special prin intermediul rețelelor de socializare.

Post-literate: când imaginile foto și video încep să eclipseze cuvântul scris

Termenul post-literate desemnează o societate sau o perioadă în care alfabetizarea și importanța textului scris încep să își piardă influența culturală. Definiția propusă de Oxford nu sugerează dispariția lecturii, ci atrage atenția asupra unei modificări subtile, dar profunde, a modului în care oamenii aleg să consume și să transmită informații. Ascensiunea platformelor bazate pe conținut video, popularitatea formatelor scurte și preferința pentru comunicarea vizuală au alimentat dezbateri despre diminuarea timpului dedicat lecturii și despre impactul acestei transformări asupra gândirii critice, capacității de concentrare și empatiei. Oxford remarcă faptul că preocupările privind scăderea interesului pentru cărți și dependența tot mai mare de conținut instant au contribuit la răspândirea conceptului de „post-literate”, un termen care exprimă neliniștile unei epoci în care textul nu mai ocupă poziția dominantă pe care a avut-o timp de secole.

Slopaganda: propaganda produsă de AI

Dacă există un cuvânt care sintetizează cel mai bine anxietățile generate de inteligența artificială în 2026, acela este slopaganda. Oxford îl definește drept propagandă de slabă calitate, creată cu ajutorul instrumentelor generative de AI și distribuită pe scară largă online, în special prin intermediul rețelelor sociale. Conceptul combină termenul „slop”, folosit pentru a descrie conținutul artificial abundent, inexact sau lipsit de valoare, cu noțiunea de propagandă, rezultând o expresie care reflectă una dintre cele mai discutate provocări ale spațiului digital contemporan. Potrivit datelor Oxford, frecvența de utilizare a cuvântului a crescut cu peste 1.300% într-un singur an, semn al preocupărilor tot mai mari legate de manipularea opiniei publice prin materiale generate automat. Dezbaterile despre autenticitate, dezinformare și capacitatea utilizatorilor de a distinge între realitate și conținut fabricat s-au amplificat pe măsură ce instrumentele de inteligență artificială au devenit accesibile unui public tot mai larg.

Doomerism: pesimismul ca stare de spirit colectivă

Un alt cuvânt aflat pe lista Oxford este doomerism, definit ca o formă extremă de pesimism, asociată convingerii că anumite amenințări majore, precum schimbările climatice sau inteligența artificială, vor provoca inevitabil daune catastrofale imposibil de prevenit. Oxford observă că utilizarea termenului este în creștere încă din 2022, iar în 2026 frecvența sa aproape s-a dublat. Fenomenul reflectă o stare de spirit prezentă în numeroase conversații publice, de la impactul automatizării asupra locurilor de muncă și până la anxietățile generate de criza climatică. Popularitatea conceptului sugerează că societatea traversează o perioadă în care progresul tehnologic și provocările globale sunt privite simultan ca oportunități și surse de incertitudine. În multe spații online, discursurile despre viitor oscilează între entuziasm și fatalism, iar „doomerism” surprinde exact această tendință de a anticipa scenarii negative drept inevitabile.

Microdrama: divertismentul conceput pentru ecranul telefonului

În contrast cu tonul apăsător al celorlalte nominalizări, microdrama evidențiază transformarea industriei de divertisment. Oxford definește termenul ca o serie dramatică alcătuită din episoade foarte scurte, filmate în format vertical pentru vizionare pe smartphone și caracterizate printr-o acțiune rapidă și intensă. Succesul acestui format demonstrează cât de mult s-au adaptat creatorii de conținut la noile obiceiuri de consum, într-un peisaj dominat de mobilitate și atenție fragmentată. Platformele digitale au favorizat apariția unor producții care comprimă elementele tradiționale ale unui serial în secvențe de câteva minute, capabile să genereze implicare imediată și să mențină interesul publicului prin ritm accelerat și cliffhangere permanente. Ascensiunea microdramelor indică o schimbare profundă în relația dintre audiență și narațiune, relevând preferința tot mai accentuată pentru experiențe media rapide, accesibile și optimizate pentru consum pe telefonul mobil.

Votul public pentru desemnarea Oxford Word of the Year 2026 rămâne deschis până pe 24 noiembrie, urmând ca experții de la Oxford să combine rezultatele consultării publice cu analiza corpului lingvistic și a dezbaterilor din spațiul public înainte de anunțarea câștigătorului, programată pentru 1 decembrie.

Foto: Shutterstock