Un studiu al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene recomandă ca hainele uzate să poată reveni pe piață după sortare profesională și verificarea calității, fără ca spălarea să fie obligatorie pentru fiecare articol.
Recomandările oferă baza tehnică pentru viitoarele criterii europene privind încetarea statutului de deșeu al textilelor.
În România, propunerile readuc în discuție proiectul de OUG care reglementează sectorul second-hand, criticat de reprezentanții industriei pentru cerințele considerate disproporționate.
Hainele uzate nu ar trebui să fie supuse automat unor operațiuni de spălare, călcare sau reparare înainte de a putea fi comercializate din nou, dacă starea lor permite reutilizarea directă. Aceasta este una dintre concluziile studiului publicat la 26 octombrie 2026 de Joint Research Centre (JRC), serviciul științific al Comisiei Europene, care propune criterii tehnice comune pentru încetarea statutului de deșeu în cazul textilelor, produselor conexe și încălțămintei.
Raportul, intitulat „Criterii la nivelul UE privind încetarea statutului de deșeu pentru pregătirea în vederea reutilizării și refabricarea textilelor, produselor conexe și încălțămintei”, urmărește să stabilească în ce condiții articolele colectate în fluxurile de deșeuri pot redeveni produse și pot fi introduse legal pe piața second-hand.
Potrivit recomandărilor JRC, criteriul central ar trebui să fie evaluarea individuală a articolelor, realizată prin sortare profesională și verificarea stării, funcționalității și posibilității reale de reutilizare. Curățarea și reparațiile ar urma să fie efectuate în funcție de necesitățile fiecărei piese, nu ca operațiuni obligatorii aplicate tuturor produselor.
În metodologia propusă de JRC, sortarea profesională presupune evaluarea fiecărui articol de către operatori specializați, astfel încât textilele să fie separate în funcție de destinația lor: reutilizare directă, reutilizare după intervenții sau reciclare.
Un defect minor, precum o pată de mici dimensiuni, o ruptură redusă sau lipsa unui nasture, nu ar trebui să excludă automat un articol de la revânzare, atât timp cât acesta își păstrează funcționalitatea. De asemenea, compoziția materialului, inclusiv prezența poliesterului sau a amestecurilor de fibre, nu reprezintă în sine un motiv pentru respingerea unui produs destinat reutilizării.
Pentru reutilizarea directă, raportul stabilește că articolele nu trebuie să prezinte un grad excesiv de uzură, mirosuri neplăcute sau urme de murdărie. Acestea trebuie să aibă, totodată, toate componentele esențiale pentru utilizarea prevăzută.
Lipsa unei obligații generale de spălare nu înseamnă eliminarea cerințelor de igienă și siguranță. Articolele care prezintă probleme ce împiedică reutilizarea trebuie curățate, reparate sau supuse altor intervenții înainte de a putea fi comercializate ca produse second-hand.
Raportul propune aplicarea acelorași principii de evaluare pentru articolele destinate pieței europene și celor comercializate în afara Uniunii Europene. Din categoria textilelor vizate de criteriile propuse sunt excluse, între altele, textilele din domeniul sănătății, covoarele și preșurile, produsele de igienă absorbante și textilele tehnice.
Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX) consideră că studiul JRC oferă o bază tehnică importantă pentru armonizarea regulilor europene și pentru clarificarea diferenței dintre deșeurile textile și produsele care pot fi comercializate din nou.
„O haină nu trebuie spălată automat pentru a demonstra că mai poate fi purtată, ci evaluată corect, de oameni care știu să îi verifice starea și să stabilească intervențiile necesare. Aceasta este una dintre clarificările importante pe care le aduce studiul JRC și pe care sperăm să le regăsim în viitoarele reguli europene și, implicit, la nivel național”, declară Zoltan Gundisch, președintele ARETEX.
Asociația susține introducerea unor criterii explicite de evaluare și solicită ca viitorul cadru european să permită efectuarea operațiunilor de rutină, precum curățarea, călcarea și reparațiile minore, inclusiv în țara de destinație, după evaluarea inițială a articolelor.
O altă solicitare vizează recunoașterea declarației de conformitate în toate statele membre. ARETEX consideră că trebuie făcută o delimitare clară între sacii cu textile nesortate, care au statut de deșeuri, și articolele sortate care îndeplinesc criteriile de conformitate și pot circula ca mărfuri second-hand.
Această diferențiere ar permite autorităților să urmărească și să sancționeze transporturile ilegale de deșeuri, fără să afecteze comerțul legitim cu produse reutilizabile.
Concluziile cercetării europene readuc în atenție proiectul românesc de ordonanță de urgență privind produsele utilizate, reparate sau recondiționate. În forma actuală, proiectul prevede, potrivit ARETEX, obligații operaționale și administrative care ar putea crește semnificativ costurile activității de reutilizare.
Printre cerințele contestate de reprezentanții industriei se numără tratarea tuturor textilelor înainte de intrarea în țară și etichetarea individuală a articolelor în comerțul cu ridicata. ARETEX susține că astfel de obligații nu țin cont suficient de starea efectivă a produselor și ar putea afecta viabilitatea economică a operatorilor din sector.
Asociația invocă și avizul detaliat transmis de Comisia Europeană la 6 august 2026, prin care instituția a semnalat probleme de compatibilitate ale proiectului cu legislația europeană privind deșeurile, siguranța produselor și libera circulație a mărfurilor.
România a transmis un răspuns la 6 noiembrie 2026, la încheierea perioadei obligatorii de amânare a adoptării. Acest termen nu reprezintă însă o aprobare a proiectului de către Comisia Europeană.
În cazul adoptării actului normativ fără remedierea problemelor semnalate, există riscul declanșării unei proceduri de infringement. Nerespectarea unei eventuale hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene ar putea atrage sancțiuni financiare.
ARETEX solicită revizuirea proiectului național și alinierea acestuia la cadrul legislativ european, susținând în paralel controale țintite împotriva transporturilor ilegale de deșeuri și cerințe proporționale pentru operatorii care pregătesc textilele pentru reutilizare.
Studiul publicat de Joint Research Centre reprezintă o fundamentare științifică și tehnică pentru viitoarele reguli europene, nu un regulament cu aplicare imediată. Propunerile urmează să fie integrate în procesul de elaborare și adoptare a criteriilor la nivelul Uniunii Europene, iar forma finală și calendarul aplicării depind de acest proces.
Pentru industria second-hand, stabilirea unor criterii comune ar putea reduce diferențele de interpretare dintre statele membre și ar putea simplifica circulația transfrontalieră a produselor reutilizabile.
Miza este atât una de reglementare, cât și economică: reducerea costurilor inutile de pregătire a textilelor pentru reutilizare, menținerea produselor în circuitul comercial și limitarea cantităților de deșeuri generate de sectorul vestimentar.
Asociația Română pentru Reutilizarea și Reciclarea Textilelor (ARETEX) reunește peste 10 companii active în domeniul economiei circulare, cu o cifră de afaceri cumulată de peste 50 de milioane de euro și peste 1.000 de locuri de muncă verzi create.
Organizația promovează reutilizarea și reciclarea textilelor și tranziția industriei către un model economic circular, prin dialog între companii, autorități și public. La nivel european, ARETEX participă la consultările legislative și evaluările de impact desfășurate împreună cu EURIC Textiles, ramura pentru textile a Confederației Europene a Industriilor de Reciclare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.