Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat, în condițiile în care două treimi din veniturile publice sunt direcționate către plata salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale. În paralel, statul se împrumută la dobânzi de peste 14%, iar cheltuielile cu serviciul datoriei publice ar urma să crească de la 4,4 miliarde de lei în 2025 la 8,4 miliarde de lei în 2027.
Economistul Dumitru Vicol avertizează că actualul model de finanțare a cheltuielilor publice devine tot mai dificil de susținut. Potrivit calculelor sale, Republica Moldova cheltuiește 66 de lei din fiecare 100 de lei colectați la buget pentru salarii, pensii și prestații sociale, comparativ cu 58 de lei în Uniunea Europeană și aproximativ 57 de lei în statele din Balcanii de Vest.
Împrumuturi pe termen scurt, la dobânzi de peste 14%
Una dintre vulnerabilitățile majore ale finanțelor publice este structura datoriei interne. Spre deosebire de numeroase state europene, Republica Moldova se finanțează în principal prin împrumuturi pe termen scurt.
Potrivit datelor prezentate de Vicol, aproximativ 93% din valorile mobiliare de stat emise pe piața internă au scadențe de cel mult un an. În plus, trei sferturi din datoria internă trebuie rambursată sau refinanțată în următoarele 12 luni.
Această structură expune bugetul la fluctuațiile dobânzilor și obligă autoritățile să refinanțeze frecvent împrumuturile contractate anterior. La licitația din 17 noiembrie, statul a atras bani prin bonuri de trezorerie cu scadența la 364 de zile, oferind un randament anual de 14,09%.
Consecințele se vor vedea tot mai clar în bugetele următorilor ani. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească de la 4,4 miliarde de lei în 2025 la 8,4 miliarde de lei în proiectul bugetului pentru 2027. Majorarea de patru miliarde de lei înseamnă o creștere de aproximativ 91% în numai doi ani.
Cheltuielile sociale și salariale apasă asupra bugetului
Ponderea salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale în veniturile bugetare a evoluat diferit în ultimii ani. După criza provocată de pandemia de COVID-19, indicatorul a scăzut de la 67% în 2020 la 61% în 2021. Ulterior, în contextul crizei energetice din 2022, acesta a crescut din nou, de la aproximativ 60% la 66%, nivel la care s-a menținut.
În comparație cu alte state europene, Republica Moldova înregistrează una dintre cele mai ridicate ponderi ale acestor cheltuieli în raport cu veniturile publice. Potrivit economistului, doar Polonia depășește acest nivel în Uniunea Europeană, în timp ce România se situează la o valoare similară. În Serbia, Albania și Muntenegru, ponderea este de aproximativ 56-57%.
Cu alte cuvinte, statul moldovean alocă o parte mai mare din veniturile pe care le colectează pentru aceste cheltuieli, deși raportate la dimensiunea economiei, ele sunt sub nivelul mediei europene.
Investițiile publice, în pericol
O altă vulnerabilitate semnalată de economist este riscul ca autoritățile să încerce reducerea deficitului bugetar prin amânarea sau neexecutarea investițiilor publice.
O asemenea soluție ar putea îmbunătăți temporar indicatorii bugetari, dar ar afecta dezvoltarea economică și capacitatea statului de a genera venituri suplimentare în anii următori.
Problema, în opinia sa, este că o parte dintre aceste cheltuieli temporare au devenit permanente, fără ca statul să dispună de venituri suficiente pentru a le finanța în mod sustenabil.
În acest context, economistul consideră că promisiunile privind noi majorări de salarii și pensii trebuie evaluate în raport cu posibilitățile reale ale bugetului. Finanțarea unor asemenea creșteri prin împrumuturi ar putea amplifica presiunea asupra finanțelor publice și ar transfera costurile către contribuabili.
Bugetul pentru 2027 prevede o reducere a ponderii cheltuielilor
Un semnal pozitiv identificat de economist în proiectul bugetului pentru 2027 este reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale. Potrivit documentului, acestea ar urma să reprezinte 63 de lei din fiecare 100 de lei încasați, față de nivelul actual de 66 de lei.
Totodată, deficitul bugetar ar urma să fie redus la aproximativ 4,8% din PIB.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.