Colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) în România a ajuns la 235.426 de tone în 2025, în creștere cu aproximativ 45% față de nivelul din 2022, când au fost colectate 162.000 de tone, potrivit unui raport citat de Coaliția Pro DEEE.
Cu toate acestea, creșterea cantităților colectate nu elimină problemele legate de infrastructura de colectare și de diferențele dintre datele raportate la nivel național și cele europene.
Potrivit datelor din portalul național gestionat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), cantitățile de echipamente electrice și electronice (EEE) introduse pe piață au fost de 414.467 de tone în 2024 și de aproximativ 474.264 de tone în 2025.
Coaliția Pro DEEE atrage atenția că volumul echipamentelor puse pe piață a crescut mai rapid decât cel al deșeurilor colectate, ceea ce pune presiune asupra sistemelor de colectare și reciclare. Organizația menționează printre probleme infrastructura locală insuficient dezvoltată, fluxurile informale de deșeuri și diferențele dintre raportările naționale și cele transmise către Eurostat.
La nivelul Uniunii Europene, cantitatea de echipamente electrice și electronice introduse pe piață a crescut semnificativ în ultimul deceniu. În 2015, aceasta era de aproximativ opt milioane de tone, în timp ce volumul de DEEE colectate a avansat de la 3,2 milioane de tone în același an la 5,5 milioane de tone în 2024, potrivit raportului.
Raportul subliniază însă că echipamentele introduse pe piață într-un anumit an nu devin automat deșeuri în aceeași perioadă. Durata de utilizare poate varia de la câțiva ani la peste două decenii, în funcție de tipul produsului. O parte dintre echipamente rămân în gospodării, sunt reutilizate sau transferate, în timp ce altele pot ajunge în afara circuitelor oficiale de colectare.
Directiva europeană privind deșeurile de echipamente electrice și electronice permite două metode de calcul al obiectivelor anuale de colectare. Prima presupune colectarea unei cantități echivalente cu 65% din media echipamentelor electrice și electronice introduse pe piață în cei trei ani anteriori. A doua stabilește o țintă de colectare de 85% din cantitatea de DEEE generată în anul respectiv.
Potrivit Coaliției Pro DEEE, majoritatea statelor membre utilizează prima metodă. Organizația consideră că diferența dintre cele două modalități de calcul este importantă în evaluarea performanței sistemelor naționale de colectare.
Un alt aspect semnalat în raport este lipsa unei serii de date complet reconciliate între Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), autoritățile de mediu, Ministerul Mediului și Eurostat. Diferențele pot fi generate de momentele de raportare și validare, de estimări și de particularitățile metodologice utilizate.
Conform raportului, statele membre au la dispoziție până la 18 luni de la încheierea anului de referință pentru transmiterea datelor, acestea fiind ulterior supuse procesului european de validare.
Neîndeplinirea obiectivelor de colectare are și consecințe financiare pentru producători și organizațiile de transfer de responsabilitate. Potrivit Coaliției Pro DEEE, contribuțiile la Fondul pentru mediu pot ajunge la 2 lei/kg, respectiv 4 lei/kg pentru categoria 3.
Organizația precizează că aceste sume reprezintă contribuții la Fondul pentru mediu, deși în limbajul curent sunt denumite frecvent penalități AFM.
Coaliția Pro DEEE a fost înființată în 2021 și reunește organizații și actori din domeniu, având ca obiectiv promovarea politicilor și standardelor europene privind economia circulară și gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.