ING estimează că economia României va înregistra o scădere de 0,5% în 2026, înainte de a reveni pe creștere anul viitor. Banca anticipează o accelerare a avansului PIB la 2,4% în 2028, însă avertizează că investițiile rămân esențiale pentru susținerea redresării.
Cât privește anul 2027, economia României ar urma să traverseze o perioadă de revenire, după un an 2026 marcat de contracție, potrivit raportului „ING Global Outlook 2027”, publicat de ING pe 10 noiembrie. Astfel, banca estimează un avans al produsului intern brut de 2,2% anul viitor și de 2,4% în 2028, după o scădere de 0,5% în 2026.
Prognoza ING este mai optimistă pentru 2027 decât cea a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), care estimează o creștere economică de 1,7% anul viitor, după o contracție de 0,4% în 2026.
Revenirea ar urma să se contureze încă de la finalul acestui an. ING estimează că economia va trece de la o contracție de 1,1% în trimestrul al treilea din 2026 la o creștere de 1,5% în ultimul trimestru. Pentru primele două trimestre din 2027, banca anticipează ritmuri de creștere de 1,8%, respectiv 2,5%.
Investițiile, principalul motor al revenirii
În analiza dedicată României, ING descrie economia drept una care funcționează cu un singur motor: investițiile au rămas reziliente, în timp ce consumul gospodăriilor este slab, iar activitatea industrială continuă să fie modestă. Construcțiile au avut o evoluție mai solidă, iar proiectele de infrastructură care urmează să fie deschise ar putea susține productivitatea și încrederea în economie.
Banca avertizează însă că ritmul investițiilor ar putea pierde din viteză pe măsură ce se apropie termenul-limită pentru implementarea proiectelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR). Fondurile SAFE și cele de coeziune ar putea compensa parțial această încetinire.
ING menține prognoza de contracție economică de 0,5% pentru 2026, dar consideră că riscurile sunt mai pronunțate și înclinate spre o evoluție mai slabă decât cea anticipată. O revenire întârziată a cererii din partea gospodăriilor, o implementare mai lentă a proiectelor de investiții și persistența problemelor din industrie ar lăsa economia cu puține surse alternative de creștere.
În plus, evoluțiile politice interne, deciziile agențiilor de rating și volatilitatea piețelor internaționale de energie adaugă incertitudine perspectivei economice. În scenariul ING, menținerea investițiilor și evitarea intensificării presiunilor asupra ratingului suveran sunt condiții importante pentru revenirea economică.
Inflația ar urma să coboare la 4,7% în 2027
În privința prețurilor, ING estimează că rata anuală a inflației din România va scădea de la 8,5% în 2026 la 4,7% în 2027, urmând să ajungă la 3,5% în 2028. Pe termen scurt, însă, costurile mai ridicate ale energiei ar putea întrerupe temporar procesul de dezinflație.
Pentru ultimul trimestru din 2026, banca anticipează o inflație de 6,6%, iar pentru primele două trimestre din 2027 prognozează valori de 6%, respectiv 5%.
În acest context, ING consideră că România și Ungaria ar trebui să continue procesul de relaxare a politicii monetare, însă momentul reducerii dobânzilor va depinde de evoluțiile geopolitice, de prețurile energiei și de stabilitatea monedelor naționale.
România pornește de la cea mai ridicată rată a dobânzii de politică monetară din regiune, iar Banca Națională ar putea amâna prima reducere până când va avea dovezi mai clare că inflația se află pe o traiectorie descendentă sustenabilă.
Perspectivele economiei europene
La nivelul zonei euro, ING estimează o creștere economică de 1% în 2026 și de 1,2% în 2027. Stimulentele fiscale din Germania și investițiile în inteligență artificială ar urma să compenseze consumul și investițiile private mai slabe, în timp ce reducerea treptată a prețurilor energiei ar putea contribui la susținerea activității economice.
Pentru economia globală, raportul indică o creștere de 2,4% în Statele Unite în 2026 și de 2,3% în 2027. ING consideră că anul viitor ar putea aduce un context macroeconomic mai favorabil decât sugerează riscurile actuale, dacă prețurile energiei se temperează, iar băncile centrale reușesc să evite noi înăspriri ale politicii monetare.
Raportul avertizează totuși că tensiunile geopolitice, evoluția prețurilor energiei și ritmul investițiilor în inteligența artificială pot modifica semnificativ perspectivele economice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
