Decizia vine într-un context în care inflația anuală a revenit pe creștere, ajungând la 6,94% în octombrie 2026, în timp ce economia continuă să resimtă efectele unei activități economice slabe și ale reducerii consumului populației.
Totodată, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât să păstreze neschimbate și celelalte dobânzi de politică monetară. Astfel, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,5% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,5% pe an.
De asemenea, banca centrală nu a modificat nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Potrivit BNR, hotărârea a fost luată pe baza evaluărilor și a datelor disponibile, în condițiile unor incertitudini ridicate. Banca centrală urmărește menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, fără a pierde din vedere obiectivul unei creșteri economice sustenabile.
Instituția subliniază totodată importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin valorificarea fondurilor europene, pentru consolidarea stabilității economiei și creșterea capacității acesteia de a face față unor eventuale șocuri.
Inflația a revenit pe creștere în octombrie
Datele analizate de banca centrală arată că rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în septembrie, de la 6,17% în august, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor și gazelor naturale. Tendința a continuat și în octombrie, când inflația anuală a ajuns la 6,94%, evoluție determinată în special de creșterea prețurilor combustibililor și produselor alimentare.
Cu toate acestea, pe ansamblul trimestrului al treilea, inflația a înregistrat o reducere importantă față de nivelul de 10,42% din iunie. Ajustarea a fost influențată de dispariția efectelor statistice directe generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorările de TVA și accize aplicate în iulie și august 2025.
Inflația de bază CORE2 ajustat, care exclude prețurile administrate, cele volatile și produsele cu prețuri influențate de factori externi, s-a situat la 6,2% în septembrie, nivel similar celui din august, dar cu 2,1 puncte procentuale sub valoarea de la sfârșitul trimestrului precedent. BNR pune această evoluție pe seama efectelor statistice ale majorărilor de impozite indirecte din 2025, a reducerii cotațiilor unor produse agroalimentare și a temperării cererii de consum.
În același timp, presiuni suplimentare asupra prețurilor au venit din scumpirea energiei și combustibililor, deprecierea leului, majorarea tarifelor de telecomunicații și creșterea prețurilor polițelor RCA.
Economia a stagnat în trimestrul al doilea, iar consumul s-a contractat
În ceea ce privește activitatea economică, datele statistice confirmă stagnarea din trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului, comparativ cu trimestrul anterior.
Raportat la aceeași perioadă din 2025, economia a înregistrat o scădere de 0,2% în trimestrul al doilea, față de un declin de 1,2% în primul trimestru. Evoluția a fost susținută de revenirea investițiilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației și-a accentuat contracția în termeni anuali.
BNR observă o redresare moderată a activității economice în a doua jumătate a anului, inclusiv pe fondul contribuției agriculturii, însă estimează că evoluția PIB din trimestrul al treilea va fi mai slabă decât în perioada similară a anului trecut.
La nivelul principalelor sectoare, vânzările cu amănuntul și-au redus la jumătate ritmul anual de scădere în trimestrul al treilea, construcțiile au consemnat în iulie și august creșteri anuale de două cifre, iar producția industrială și-a temperat declinul.
În schimb, dinamica importurilor a continuat să crească, în timp ce exporturile au rămas la un ritm anual constant. În acest context, deficitele comercial și de cont curent și-au accelerat creșterea în termeni anuali, iar în primele opt luni din 2026 au ajuns din nou la niveluri superioare celor din perioada similară a anului trecut.
Pe piața muncii, efectivul salariaților a continuat să scadă în iulie și august, în timp ce rata șomajului BIM a coborât la 6,4% în trimestrul al treilea, de la o medie de 6,8% în trimestrul precedent. Totuși, sondajele urmărite de BNR indică o reducere a intențiilor de angajare în octombrie și o revenire a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
În ceea ce privește creditarea, ritmul anual de creștere a finanțărilor acordate sectorului privat s-a menținut la 8,2% în septembrie. Creditele în lei au continuat să crească într-un ritm lent, în timp ce finanțările în valută și-au temperat dinamica. Împrumuturile în moneda națională reprezentau 66,8% din totalul creditului acordat sectorului privat.
Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 19 ianuarie 2027.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
