România a parcurs doar jumătate din drumul de consolidare fiscală de la un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB la pragul de 3% prevăzut de regulile europene, este avertismentul transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în plenul Senatului.
Oficialul a pus dificultatea următoarei etape pe seama toleranței tot mai reduse a populației față de noi măsuri de ajustare a deficitului. În opinia sa, discuția nu ar trebui să se limiteze la cifrele raportate de stat, ci să vizeze și modul în care România poate continua consolidarea finanțelor publice.
„Nu ne aflăm decât la jumătatea drumului de consolidare spre 3%, dinspre 9% spre 3%, și această jumătate pe care o mai avem de parcurs este mult mai greu de parcurs, pentru că toleranța populației este din ce în ce mai mică față de noi măsuri de ajustare”, a declarat Nazare în Senat, unde a participat la dezbaterea moțiunii simple depuse de AUR împotriva sa.
Deficitul este în scădere în ambele metodologii, cash vs. ESA
O parte importantă a intervenției ministrului a vizat acuzațiile din moțiunea AUR privind prezentarea diferită a situației bugetare pentru publicul din România și pentru instituțiile europene. Nazare a respins existența a două contabilități și a explicat că statul utilizează două metodologii de raportare, ambele prevăzute de legislație și aplicate la nivelul Uniunii Europene.
Prima este metodologia națională, cunoscută drept cash, care înregistrează încasările și plățile în momentul în care banii intră sau ies efectiv din Trezorerie. Pe baza acesteia este publicată execuția bugetară lunară. A doua este metodologia europeană ESA 2010, care înregistrează veniturile și cheltuielile în momentul în care apare obligația economică, indiferent de data la care se face plata efectivă. Aceasta este utilizată pentru evaluarea deficitului excesiv și pentru comparațiile dintre statele membre.
Potrivit ministrului, cele două metode oferă perspective diferite asupra aceleiași situații bugetare, iar diferențele dintre rezultate nu înseamnă că statul prezintă cifre contradictorii. Nazare a susținut că deficitul României s-a redus indiferent de metodologia folosită și că ambele serii de date indică aceeași direcție.
În susținerea afirmației, acesta a prezentat evoluția deficitului din ultimii ani. Pentru 2025, deficitul calculat în sistem cash a fost de 7,65% din PIB, în timp ce cel calculat potrivit metodologiei ESA a fost de 7,8%, conform cifrei invocate de ministru. În 2024, deficitul ESA depășise 9% din PIB.
În același timp, în primele nouă luni din 2026, deficitul cash a ajuns la 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în perioada similară a anului trecut, pentru care Nazare a indicat o reducere de aproximativ 24 de miliarde de lei. Pe de altă parte, în metodologia europeană, deficitul din primul semestru al anului a fost de 3,4% din PIB, față de 3,6% în aceeași perioadă din 2025 și 3,7% în 2024.
Ministrul a subliniat că datele ESA sunt elaborate de Institutul Național de Statistică împreună cu Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Raportarea este transmisă către Eurostat de două ori pe an, iar datele trimestriale sunt publicate la aproximativ 90 de zile după încheierea fiecărui trimestru. România aplică această metodologie din 2007, de la aderarea la Uniunea Europeană.
Nazare a mai afirmat că, la vizita de analiză a datelor desfășurată de Eurostat în România în iunie 2026, instituția europeană nu a formulat constatări privind modul în care sunt realizate raportările.
Estimările agențiilor de rating rămân între 5,8% și 6,2% din PIB
Ministrul a făcut referire și la evaluările agențiilor internaționale de rating, care au menținut România în categoria recomandată investițiilor, dar au păstrat perspectiva negativă.
Potrivit lui Nazare, estimările celor trei mari agenții pentru deficitul din 2026 se situează între 5,8% și 6,2% din PIB, în apropierea țintei asumate de autorități.
Păstrarea perspectivei negative arată însă că evaluarea credibilității fiscale a României depinde de măsurile și rezultatele din lunile următoare, a explicat ministrul.
În acest context, el a susținut că reducerea deficitului este importantă nu doar pentru respectarea angajamentelor europene, ci și pentru costurile de finanțare ale statului și ale economiei.
Dobânzile au ajuns la 59 de miliarde de lei în primele zece luni
Nazare a atras atenția și asupra costului datoriei publice, afirmând că dobânzile plătite de stat au crescut de la 18 miliarde de lei în 2021, în timpul primului său mandat de ministru, la 59 de miliarde de lei în primele zece luni din 2026.
„Dobânzile de astăzi sunt deficitele de ieri”, a spus oficialul, explicând că împrumuturile acumulate în anii anteriori generează costuri care vor continua să apese asupra bugetului și în perioada următoare.
În ceea ce privește diferența de 28 de miliarde de lei invocată în dezbaterea parlamentară și asociată unor facturi neplătite, ministrul a susținut că aceasta nu poate fi explicată integral prin întârzieri la plata obligațiilor statului. Potrivit explicațiilor sale, mai mult de jumătate din sumă provine din venituri, nu din cheltuieli, iar din partea aferentă cheltuielilor doar un miliard de lei ar putea fi atribuit stocului de facturi neplătite. Nazare a precizat că aceste date sunt provizorii.
El a indicat două momente în care vor putea fi analizate raportările finale: 25 ianuarie 2027, pentru execuția bugetară cash aferentă întregului an 2026, și luna aprilie 2027, pentru prima publicare a deficitului anual calculat potrivit metodologiei ESA.
Investițiile finanțate din fonduri europene au crescut
În intervenția sa, ministrul a răspuns și criticilor privind reducerea cheltuielilor de capital finanțate de la bugetul național. Nazare a admis că această categorie a scăzut cu 11,6%, dar a susținut că evoluția nu reflectă o diminuare a investițiilor totale.
Potrivit acestuia, investițiile totale au crescut cu 30%, avansul fiind susținut de proiectele finanțate din fonduri europene. Ministrul a argumentat că această sursă de finanțare este mai puțin costisitoare pentru stat, deoarece granturile nu trebuie rambursate, iar împrumuturile europene au condiții mai avantajoase decât finanțarea atrasă de pe piețe.
Moțiunea simplă intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles” a fost depusă de AUR, care a acuzat prezentarea selectivă a situației finanțelor publice și a cerut publicarea periodică a estimărilor deficitului ESA alături de datele privind execuția cash.
Senatul a respins miercuri moțiunea, cu 21 de voturi pentru, 46 împotrivă și 13 abțineri.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
