În timp ce Uniunea Europeană pregătește trecerea către standardul ZEB pentru toate clădirile noi, proiectele certificate prin programul Green Homes al RoGBC au depășit deja pragul de 1,5 miliarde de euro în România. Pentru Roxana Steiner, Partner & COO al STC Partners, cele mai importante decizii privind sustenabilitatea sunt luate înainte de primul metru cub de beton.
Sectorul construcțiilor este responsabil pentru aproximativ 40% din emisiile globale de carbon, în timp ce clădirile consumă aproape 40% din energia finală utilizată la nivel european. În paralel, legislația europeană accelerează tranziția de la standardul nZEB, deja obligatoriu pentru clădirile noi, către standardul ZEB, care presupune emisii operaționale practic inexistente și un consum energetic acoperit din surse regenerabile. Schimbarea este vizibilă și în România. Potrivit Romania Green Building Council (RoGBC), valoarea proiectelor intrate în programul Green Homes a depășit 1,5 miliarde de euro, iar mii de locuințe sunt deja certificate sau în curs de certificare. Pentru dezvoltatori, discuția nu mai este dacă sustenabilitatea va influența piața rezidențială, ci cât de repede vor deveni aceste standarde noua normalitate.
Pentru câțiva dezvoltatori, această tranziție a început însă cu mult înainte ca actualele cerințe să devină obligatorii. Printre aceștia se numără și STC Partners, companie care dezvoltă în prezent primul proiect rezidențial din București pre-certificat ZEB de către RoGBC. Pentru Roxana Steiner, cofondator și COO al STC Partners, răspunsul este simplu: sustenabilitatea nu începe cu panourile fotovoltaice și nici cu pompele de căldură. „Sustenabilitatea începe din partea de proiectare, nu doar din partea de construcție. Acolo se iau deciziile care stabilesc tot ceea ce se va întâmpla ulterior.”
Multe dintre soluțiile pe care astăzi piața le asociază cu sustenabilitatea erau privite diferit la momentul lansării primului proiect al dezvoltatorului. „Ce ne-a împins înainte a fost credința noastră că putem să aducem un plus de valoare în tendințele pieței. Ceva pe care noi am fi vrut să-l vedem și să putem spune că facem și la noi în România, să nu auzim doar că așa se întâmplă în Vest.”
Astăzi, mare parte dintre standardele care păreau opționale în urmă cu aproape un deceniu sunt deja cerințe obligatorii sau se află pe drumul către o reglementare mai strictă. În București, această tranziție începe să fie vizibilă și la nivelul proiectelor rezidențiale noi. Quartier Ferdinand a devenit primul proiect rezidențial din București pre-certificat ZEB de către RoGBC. Proiectul a obținut simultan pre-certificările ZEB, Green Homes și nZEB și funcționează pe baza unui sistem integrat format din pompe de căldură și panouri fotovoltaice, fără rețea de gaz. În paralel, Quartier Azuga, care include 240 de locuințe dezvoltate în două etape, a obținut certificarea Green Homes, sistem care evaluează nu doar performanța energetică, ci și criterii precum materialele utilizate, gestionarea deșeurilor din șantier, calitatea aerului interior și impactul asupra comunității.
Dacă sustenabilitatea este asociată de cele mai multe ori cu elementele vizibile ale unei clădiri, precum panouri fotovoltaice, pompe de căldură, stații de încărcare sau sisteme smart home, în realitate, spune Roxana Steiner, cea mai dificilă parte începe cu mult înainte ca un șantier să fie deschis. „În 2017-2018 aceste tehnici nu spun că nu erau cunoscute, dar nu erau implementate la noi. Neavând un precedent, inclusiv proiectanților le era destul de greu să ia această decizie.”
STC Partners a introdus încă de la primele proiecte soluții structurale menite să reducă pierderile de energie și consumul de resurse în timpul construcției, de la conectori specializați utilizați în structura de rezistență până la eliminarea unor punți termice care afectează performanța energetică a clădirilor. „Aici a fost, de fapt, bătălia pe care noi am câștigat-o. Am pus oamenii la aceeași masă, proiectanți, producători, Inspectoratul de Stat în Construcții. Am explicat, ne-am asumat fiecare ce aveam de asumat și astfel am putut să facem acest lucru.”
În paralel, atenția se mută tot mai mult către emisiile generate în faza de construcție. Potrivit studiilor europene, carbonul încorporat în materiale precum cimentul și oțelul poate reprezenta până la 20% din amprenta totală a unei clădiri pe parcursul ciclului său de viață. Una dintre direcțiile urmărite de dezvoltator este măsurarea și compensarea emisiilor generate în timpul construcției, dar și integrarea principiilor de economie circulară. Quartier Ferdinand a intrat în procesul de compensare a aproximativ 9.000 de tone de CO₂ generate în timpul dezvoltării proiectului. „Pentru cele 9.000 de tone de dioxid de carbon se vor planta aproximativ 12.300 de copaci, care vor produce oxigenul de care avem nevoie.”
Compania aplică și principii de reutilizare a materialelor. La Quartier Azuga, materialul rezultat din demolarea platformei industriale existente pe teren a fost concasat și reutilizat ca material de umplutură pentru fundațiile noilor clădiri. Certificările nu se opresc însă la eficiența energetică. Ele încep să influențeze inclusiv modul în care sunt proiectate clădirile pentru a face față fenomenelor climatice extreme. „Nu mai putem proiecta astăzi luând în calcul doar ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Avem deja episoade de ploi extreme și zone din București care sunt afectate constant. Trebuie să gândim proiectele pentru ceea ce va urma, nu doar pentru ceea ce a fost.”
Această abordare se traduce prin soluții care depășesc zona eficienței energetice. La Quartier Ferdinand au fost integrate sisteme de umbrire exterioară conectate la platforma smart home, iar compania analizează introducerea unor bariere automatizate anti-inundații pentru parcările subterane, în timp ce la Quartier Azuga, dezvoltatorul a redimensionat rețeaua de apă și canalizare pe aproximativ 150 de metri pentru a crește capacitatea sistemului din zonă.
Pe măsură ce standardele de sustenabilitate devin tot mai stricte, dezvoltatorii observă și o schimbare a comportamentului cumpărătorilor. Dacă în trecut argumentele principale erau locația și prețul, clienții pun astăzi mai multe întrebări despre consum energetic, tehnologii integrate și costurile de operare pe termen lung. „Oamenii pun mai multe întrebări decât acum patru-cinci ani. Vin pentru locație și pentru ceea ce am livrat anterior, dar descoperă și partea de sustenabilitate explicată pe înțelesul tuturor.”
Unul dintre argumentele cele mai invocate în favoarea clădirilor eficiente energetic este reducerea costurilor de operare, iar la Quartier Azuga există deja un exemplu concret. „Pe lunile de vară, datorită panourilor fotovoltaice și pompelor de căldură, factura la energia electrică pentru părțile comune a fost zero.” Totuși, Roxana Steiner atrage atenția că există o diferență importantă între costurile cu energia și costurile reale ale operării unei comunități rezidențiale moderne. „Trebuie să facem diferența între utilități și costurile necesare pentru menținerea unui astfel de ansamblu. Avem echipamente care trebuie întreținute, spații verzi, grădină urbană, servicii de mentenanță și de securitate.”
Potrivit modelărilor realizate în cadrul programului Green Homes, costul suplimentar generat de construirea unei clădiri verzi este estimat, în general, între 1% și 5%, însă acesta este recuperat ulterior prin costuri operaționale reduse și printr-o valoare mai mare a proprietății. Presiunea pentru astfel de proiecte va crește în următorii ani. Conform calendarului stabilit prin Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD), toate clădirile noi din Uniunea Europeană vor trebui să respecte standardul ZEB începând din 2030.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
