România a primit aproximativ 108,3 mld. de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007 – 2025 şi a contribuit cu circa 35,9 mld. de euro la bugetul Uniunii Europene, înregistrând un sold pozitiv de peste 72 mld. de euro, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania (BT).
„Una dintre cele mai bune decizii personale a fost să am încredere în România. Este ţara în care am trăit şi am lucrat în aceşti 20 de ani şi, privind în urmă, cred că România a oferit oportunităţi extraordinare celor care au avut răbdare, încredere şi curaj să investească pe termen lung. Creşterea nu a fost liniară, dar a fost constantă şi direcţia a fost clară. Pentru următorii ani, pariul meu rămâne România, dar care poate juca într-o ligă economică mai mare: o economie mai sofisticată, cu mai mult capital local, cu antreprenori care construiesc companii regionale şi cu bănci capabile să susţină această ambiţie. Sigur că mai avem multe de făcut, însă, dacă ne uităm de unde am plecat şi unde suntem astăzi, avem motive să avem încredere în ceea ce putem construi mai departe”, a declarat Omer Tetik, director general al Băncii Transilvania.
Potrivit analizei, unul dintre cele mai vizibile efecte ale apartenenţei României la Uniunea Europeană este accesul la fondurile europene.
Pentru fiecare euro cu care a contribuit România la bugetul Uniunii Europene, a primit aproximativ trei euro sub formă de fonduri europene nerambursabile. Aceste resurse au susţinut investiţiile în infrastructură, agricultură, companii şi comunităţi şi au contribuit la modernizarea României.
În ceea ce priveşte convergenţa economică, datele prezentate de Banca Transilvania arată că PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene, la momentul aderării, la 78% în 2025.
În aproape două decenii, România a recuperat astfel peste 30 de puncte procentuale din decalajul faţă de media europeană. Ritmul dezvoltării nu a fost însă uniform, nici între perioade, nici între regiuni, iar decalajele persistă.
Transformarea economiei a fost susţinută de antreprenorii care au investit, de companiile care au dezvoltat servicii şi au creat locuri de muncă, de persoanele care au dobândit competenţe noi sau au învăţat alte meserii, precum şi de comunităţile care au valorificat oportunităţile oferite de Uniunea Europeană.
Apartenenţa la UE a oferit cadrul în care multe dintre aceste transformări au accelerat, prin accesul la o piaţă de sute de milioane de consumatori, reguli comune, capital şi finanţare pentru investiţii, dar şi printr-un plus de predictibilitate şi încredere în investiţiile pe termen lung în România.
Un alt efect important al integrării europene îl reprezintă accesul companiilor româneşti la piaţa unică, care a facilitat intrarea acestora în lanţurile europene de producţie şi furnizare, accesul la clienţi externi şi transferul de tehnologie şi know-how.
Potrivit analizei, în 2025, România a exportat bunuri în valoare de aproximativ 96,6 miliarde de euro, iar peste 71% dintre exporturi au fost către state membre ale Uniunii Europene. Peste şapte din fiecare zece euro generaţi de exporturile româneşti de bunuri au legătură cu piaţa comunitară.
Banca Transilvania subliniază că, după aproape 20 de ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, următoarea etapă de dezvoltare a României presupune mai mult capital românesc, companii regionale, o productivitate mai mare, investiţii şi valoare adăugată mai ridicată.
România va marca, la 1 ianuarie 2027, împlinirea a 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Cu această ocazie, Banca Transilvania lansează o serie de zece analize privind evoluţia economiei, investiţiile, antreprenoriatul, companiile, veniturile şi nivelul de trai, care vor fi publicate pe blogul băncii, în secţiunea TheMacroZone.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
