Inegalitatea veniturilor s-a redus ușor în Uniunea Europeană în 2025, iar România a înregistrat o scădere mai pronunțată a indicatorului, potrivit datelor Eurostat publicate vineri, 23 octombrie.
Coeficientul Gini al UE a coborât de la 29,4 la 29,2 puncte, în timp ce în România a scăzut de la 28,0 la 27,3 puncte.
Evoluția plasează România cu 1,9 puncte sub media europeană, însă indicatorul nu reflectă nivelul absolut al veniturilor și nici nu demonstrează, în sine, o reducere a sărăciei. Datele pentru 2025 se referă la veniturile obținute în 2024, astfel că nu descriu situația economică în timp real.
La nivel european, diferențele dintre state rămân considerabile. Bulgaria înregistrează cea mai ridicată valoare a coeficientului Gini, de 37,7 puncte, în timp ce Slovacia se află la extrema opusă, cu 23,0 puncte.
România reduce diferențele de venit, dar indicatorul nu măsoară prosperitatea
Scăderea coeficientului Gini în România, cu 0,7 puncte într-un an, indică o distribuție ceva mai puțin inegală a veniturilor disponibile în rândul populației. Prin comparație, reducerea înregistrată la nivelul UE a fost de numai 0,2 puncte.
Diferența dintre indicatorul României și media europeană s-a accentuat, România situându-se cu 1,9 puncte sub nivelul comunitar. Această poziție nu înseamnă însă că românii au venituri mai mari decât cetățenii din statele cu un coeficient Gini superior.
Coeficientul măsoară modul în care veniturile sunt distribuite în interiorul populației unei țări, nu valoarea acestora în euro. Prin urmare, o țară poate avea o distribuție relativ egală a veniturilor, dar un nivel general de trai mai scăzut decât al unui stat cu inegalități mai pronunțate.
Indicatorul nu arată nici dacă veniturile tuturor gospodăriilor au crescut și nici dacă persoanele cu cele mai mici câștiguri au beneficiat de o îmbunătățire a situației economice.
Bulgaria, la cel mai ridicat nivel al inegalității din UE
Clasamentul european evidențiază diferențe importante între statele membre. Bulgaria conduce cu un coeficient Gini de 37,7 puncte, urmată de Letonia, cu 35,6 puncte, și Lituania, cu 35,5 puncte.
La polul opus se află Slovacia, cu 23,0 puncte, Belgia, cu 23,4 puncte, Cehia, cu 24,0 puncte, Slovenia, cu 24,6 puncte, și Polonia, cu 24,9 puncte.
Diferența dintre Bulgaria și Slovacia ajunge la 14,7 puncte. Aceasta exprimă distanța dintre indicii de inegalitate ai celor două țări, nu un decalaj de venituri exprimat în bani.
Datele trebuie interpretate și în funcție de particularitățile seriilor statistice. Eurostat marchează valoarea Lituaniei drept provizorie, iar pentru Slovacia semnalează o ruptură de serie în 2025. În consecință, comparația dintre state pentru anul respectiv trebuie separată de interpretarea evoluțiilor istorice, care pot fi afectate de modificările metodologice.
Cum influențează taxele și ajutoarele distribuția veniturilor
Coeficientul Gini este calculat pe baza venitului disponibil al gospodăriilor, după impozite și transferuri sociale. Veniturile sunt ajustate în funcție de numărul membrilor gospodăriei și de vârsta acestora, pentru a ține cont de diferențele dintre nevoile familiilor.
Indicatorul variază de la zero, care corespunde unei distribuții perfect egale, până la 100, care indică inegalitate maximă. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât diferențele dintre veniturile disponibile ale populației sunt mai pronunțate.
Transferurile sociale și sistemul fiscal pot reduce aceste diferențe, redistribuind o parte din resurse către gospodăriile cu venituri mai mici.
Raportul Comisiei Europene privind ocuparea și evoluțiile sociale în Europa în 2026 evidențiază efectul acestor mecanisme la nivelul Uniunii. Pentru anul statistic 2025, coeficientul Gini era de 34,1 puncte înaintea transferurilor sociale, fără pensii, și de 29,2 puncte după includerea acestora.
Diferența de 4,9 puncte ilustrează efectul redistributiv al transferurilor sociale în cadrul acestui calcul. Ea nu reprezintă însă o reducere anuală a inegalității, ci comparația dintre două situații calculate pentru același an.
Raportul mai constată că efectul transferurilor asupra inegalității pare să se fi diminuat după 2021, evoluție care ar putea fi asociată, printre alți factori, revenirii ocupării după pandemie.
Datele din 2025 se referă la veniturile din 2024
Un aspect important pentru interpretarea statisticilor este decalajul dintre anul de referință al seriei și perioada în care au fost obținute veniturile.
Datele Eurostat provin din ancheta europeană privind veniturile și condițiile de viață, cunoscută sub acronimul EU-SILC. În seria pentru 2025 sunt utilizate veniturile din 2024, în timp ce seria pentru 2024 se bazează pe veniturile din 2023.
Prin urmare, scăderea coeficientului Gini în România reflectă schimbarea distribuției veniturilor între cele două perioade de referință, nu evoluția completă a veniturilor gospodăriilor până în octombrie 2026.
Această distincție este relevantă într-un context economic în care inflația, modificările fiscale, evoluția salariilor și transferurile sociale pot influența diferit puterea de cumpărare a categoriilor de populație.
Inegalitatea mai mică nu înseamnă automat mai puțină sărăcie
Reducerea coeficientului Gini este un semnal privind distribuția veniturilor, dar nu poate fi folosită singură pentru a evalua nivelul de trai.
Un coeficient mai mic nu demonstrează că veniturile fiecărei gospodării au crescut, că puterea de cumpărare s-a îmbunătățit sau că numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie a scăzut. De asemenea, indicatorul nu măsoară valoarea locuințelor, a economiilor sau a altor active deținute de populație.
Pentru o imagine completă a situației sociale sunt necesare și date despre veniturile efective, riscul de sărăcie, deprivarea materială și capacitatea gospodăriilor de a-și acoperi cheltuielile curente.
În cazul României, scăderea de la 28,0 la 27,3 puncte arată că distribuția veniturilor disponibile a devenit mai puțin inegală în perioada analizată. Pentru a stabili dacă această evoluție s-a tradus și într-o îmbunătățire a nivelului de trai, rezultatul trebuie corelat cu indicatorii privind sărăcia, veniturile reale și puterea de cumpărare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
