În același timp, jumătate dintre respondenți consideră că în sectorul public se fac proiecte și achiziții inutile pentru justificarea cheltuirii fondurilor alocate.
Mai mult, contractele de consultanță, posturile fără utilitate clară și platformele informatice slab concepute sunt printre principalele surse de risipă indicate. Sondajul a fost realizat în rândul a 2.169 de angajați din sectorul public.
Banii sunt cheltuiți, dar rezultatele rămân sub așteptări
Doar 30,1% dintre respondenți spun că fondurile cheltuite sau atrase de România în ultimii ani au produs rezultate concrete în instituțiile în care lucrează, precum sedii modernizate, dotări noi sau procese administrative îmbunătățite.
Alți 42,7% afirmă că au observat schimbări parțiale, sub nivelul așteptărilor, în timp ce 23,3% nu văd niciun rezultat vizibil al investițiilor. Cumulate, ultimele două categorii reprezintă 66% dintre respondenți.
„Cheltuirea banilor nu trebuie confundată cu obținerea unor rezultate. Nu este suficient ca o instituție să atragă fonduri, să cumpere echipamente sau să finalizeze proiecte. Aceste investiții trebuie să producă schimbări reale, să simplifice activitatea angajaților și să îmbunătățească serviciile oferite cetățenilor”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.
Consultanța, posturile fără utilitate și softurile, printre sursele de risipă
Întrebați unde observă principalele surse de risipă în sectorul public, angajații au indicat în primul rând contractele de consultanță sau serviciile externe cu valoare discutabilă, menționate de 30,6% dintre respondenți.
Pe următoarele locuri se află menținerea unor structuri sau posturi fără utilitate clară, indicată de 29,3% dintre participanți, și softurile sau platformele informatice slab concepute, menționate de 28,8%.
Alte 22,7% dintre persoanele chestionate au indicat achizițiile de echipamente și dotări cu utilitate redusă, iar 21,8% au menționat cheltuielile administrative disproporționate. Proiectele de modernizare cu impact predominant de imagine au fost indicate de 18,6% dintre respondenți.
Participanții au putut selecta maximum două variante, astfel că procentele nu reprezintă categorii exclusive și nu trebuie însumate.
Răspunsurile diferă și în funcție de nivelul studiilor. Contractele de consultanță sunt menționate de 31,6% dintre angajații cu studii superioare, comparativ cu 12,1% dintre cei cu studii medii sau postliceale. În schimb, achizițiile de echipamente cu utilitate redusă sunt indicate de 39,3% dintre respondenții cu studii medii sau postliceale, față de 21,8% dintre cei cu studii superioare.
Jumătate dintre respondenți văd proiecte făcute pentru consumarea bugetului
Un alt rezultat al sondajului privește percepția că unele achiziții sunt realizate pentru a justifica utilizarea fondurilor deja alocate, în loc să răspundă unor nevoi concrete.
50,3% dintre respondenți consideră că fenomenul este prezent în mare sau foarte mare măsură în sectorul public. Mai exact, 37,4% spun că astfel de situații apar în mare măsură, iar 12,9% apreciază că apar în foarte mare măsură. Doar 11,6% afirmă că fenomenul nu există deloc.
Percepția generală asupra sectorului public este însă mai negativă decât experiența raportată în propriile instituții. Întrebați dacă au observat achiziții făcute doar pentru bifarea indicatorilor unui proiect, 54,4% dintre angajați au răspuns că nu au întâlnit asemenea situații, iar 22,2% că le-au observat rar. Alți 17,5% spun că le-au întâlnit ocazional, în timp ce 5,9% declară că se întâmplă frecvent.
Diferența sugerează că respondenții percep problema ca fiind mai răspândită la nivelul întregului sector public decât în instituțiile în care lucrează. Totuși, rezultatele nu permit stabilirea valorii efective a cheltuielilor inutile sau a numărului de achiziții care pot fi considerate nejustificate.
Proiectele de modernizare nu aduc întotdeauna beneficii vizibile
Proiectele care schimbă imaginea unei instituții fără să rezolve problemele de fond reprezintă o altă sursă de nemulțumire. Potrivit sondajului, 60,8% dintre respondenți afirmă că au întâlnit cel puțin ocazional astfel de proiecte în instituțiile în care lucrează. Dintre aceștia, 39,2% spun că situațiile apar ocazional, 16,1% că apar des, iar 5,5% că apar foarte des.
Într-o întrebare separată, 30,5% dintre participanți au afirmat că instituțiile cheltuiesc ocazional bani pentru imagine și aparența de modernizare, în detrimentul nevoilor reale. Alți 23,5% spun că acest lucru se întâmplă des, iar 8,7% foarte des.
Rezultatele readuc în discuție modul în care este evaluată eficiența investițiilor publice. Finalizarea unui proiect sau achiziția unor echipamente nu garantează, în sine, reducerea birocrației, scurtarea timpilor de lucru ori îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.
Aproape jumătate nu au resimțit beneficii profesionale din fondurile europene
Nici fondurile europene nu sunt percepute ca având efecte directe asupra activității profesionale de către o parte importantă a angajaților chestionați. Potrivit APSAP, 46,9% dintre respondenți spun că nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct din utilizarea acestor fonduri.
În ceea ce privește beneficiile personale, 42% declară că nu au observat efecte concrete, iar 11,8% spun că au beneficiat personal și direct de fonduri europene, prin proiecte, burse sau finanțări. Alte 21,7% dintre persoanele chestionate au identificat beneficii personale parțiale, fără să le resimtă direct sau constant.
Lipsa beneficiilor profesionale este raportată mai frecvent de angajații cu venituri sub 5.000 de lei: 52,4% dintre aceștia spun că nu au beneficiat profesional de fondurile europene, comparativ cu 36,5% dintre cei care câștigă peste 9.000 de lei.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
