România va reduce deficitul bugetar cu aproape două puncte procentuale în 2026, până la circa 6% din PIB, cea mai ambițioasă ajustare fiscală din Europa și Asia Centrală, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale. Consolidarea finanțelor publice și costurile mai ridicate cu energia vor pune însă economia pe minus în acest an.
Astfel, Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, după ce în raportul din iunie anticipa stagnarea economiei. Pentru 2027, instituția estimează o revenire la o creștere de 1,7%, urmată de un avans de 2% în 2028.
Instituția subliniază însă că ajustarea din 2026 nu este făcută prin reducerea investițiilor publice. Acestea sunt estimate să rămână la aproximativ 8% din PIB, iar fondurile europene acoperă mai mult de 70% din cheltuielile de investiții.
Banca Mondială consideră că această combinație dintre reducerea deficitului și menținerea investițiilor ar putea contribui la îmbunătățirea percepției piețelor asupra României, într-un moment în care costurile de finanțare au crescut în întreaga regiune pe fondul preocupărilor privind sustenabilitatea finanțelor publice.
Economia trece la un model de creștere bazat pe investiții
Conform instituției, consolidarea fiscală va continua să apese asupra cererii interne, în timp ce prețurile mai ridicate la energie reprezintă un al doilea factor care afectează activitatea economică. Banca Mondială estimează că economia României va trece pe minus în 2026, înainte de a reveni pe creștere în următorii doi ani.
„Consolidarea fiscală va continua să tempereze cererea internă, în condițiile în care economia trece la un model de creștere bazat pe investiții”, arată instituția.
România este, de altfel, singura economie din Europa Centrală pentru care Banca Mondială estimează o contracție în 2026. Pentru Bulgaria este prognozată o creștere de 2,6%, pentru Croația de 2,2%, iar pentru Polonia de 3,6%.
La nivelul întregii regiuni Europa și Asia Centrală, ritmul de creștere este estimat să încetinească de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul prețurilor mai mari la energie, al incertitudinii sporite și al slăbirii economiilor partenere din Uniunea Europeană.
Pentru România, perspectiva de revenire este legată în parte de redresarea veniturilor reale și de temperarea inflației, care ar trebui să permită reluarea creșterii economice în 2027 și 2028.
Economia românească, influențată de industria auto europeană
Banca Mondială notează că România a făcut progrese în reformele fiscale, digitale și energetice. Unul dintre proiectele cu potențial de a schimba profilul energetic al țării este Neptun Deep, unde lucrările au avansat, iar producția de gaze este așteptată să înceapă în 2027. Investiția este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro.
Totodată, instituția avertizează asupra vulnerabilității economiei românești la evoluțiile din industria auto europeană. Sectorul auto reprezintă aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, iar automobilele reprezintă mai mult de jumătate din exporturile aferente sectorului auto.
Raportul Băncii Mondiale arată că presiunile asupra industriei sunt amplificate de încetinirea economiei europene și de concurența în creștere de pe alte piețe, în special în lanțurile de furnizare din industria auto.
La nivel regional, Banca Mondială vede însă un potențial important în utilizarea inteligenței artificiale pentru creșterea productivității. Aproximativ unul din cinci angajați din regiune lucrează în ocupații expuse într-o anumită măsură la AI, însă mai puțin de una din zece companii utilizează în prezent astfel de tehnologii. Instituția consideră că accesul la infrastructură de calcul, competențele digitale și manageriale și disponibilitatea datelor vor fi esențiale pentru ca AI să contribuie la creșterea economică.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
