Bucureștiul ocupă ultimul loc într-un clasament european al orașelor care fac tranziția de la sistemele de încălzire bazate pe combustibili fosili către soluții mai sustenabile, potrivit unui raport realizat de Greenpeace Europa Centrală și de Est (ECE).
Capitala României se află la coada clasamentului alături de Atena și Roma, în principal din cauza dependenței ridicate de gaz, a lipsei unei strategii integrate și a ritmului lent al reabilitării termice a clădirilor.
La polul opus se află Stockholm, Paris și Viena, orașe considerate cele mai avansate în tranziția către sisteme de încălzire fără combustibili fosili. Potrivit Greenpeace, investițiile în infrastructură, planurile pe termen lung și măsurile de protecție socială au adus beneficii directe pentru consumatori.
Bucureștiul are o rețea extinsă, dar cu probleme majore
Raportul arată că Bucureștiul dispune de o rețea extinsă de termoficare și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile. Cu toate acestea, performanța actuală a sistemului este slabă, iar trecerea către un model fără combustibili fosili este încă departe de a fi finalizată.
Una dintre principalele probleme este reprezentată de pierderile mari de căldură și de eficiența redusă a infrastructurii.
„La coada clasamentului, Bucureștiul are o rețea extinsă de termoficare și programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, dar sistemul de încălzire are în prezent performanțe slabe, iar tranziția către un sistem fără combustibili fosili este încă departe de a fi finalizată”, se arată în raport.
Autorii studiului recunosc că pentru reabilitarea și modernizarea rețelei sunt planificate investiții importante, pentru care există deja finanțări asigurate. Problema este că, în ciuda acestor proiecte, sistemul rămâne puternic dependent de combustibili fosili.
Stockholm, Paris și Viena, în fruntea clasamentului
La celălalt capăt al clasamentului se află Stockholm, Paris și Viena, considerate exemple de bune practici în tranziția sistemelor de încălzire urbană.
Copenhaga și Amsterdam se află, de asemenea, pe un traseu considerat favorabil, cu progrese vizibile către sisteme de încălzire mai sustenabile.
În zona de mijloc a clasamentului se regăsesc Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles. Situația diferă de la un oraș la altul, însă toate aceste capitale și mari centre urbane mai au de parcurs etape importante până la eliminarea combustibililor fosili din sistemele de încălzire.
Greenpeace subliniază că tranziția nu este doar o problemă de reducere a emisiilor, ci poate avea efecte directe asupra facturilor plătite de populație.
În Paris, Viena și Madrid, proiectele care combină pompele de căldură, izolarea clădirilor și energia solară au contribuit la reducerea facturilor la energie. În Berlin și Amsterdam, centralele de tip „power-to-heat” oferă o protecție mai bună împotriva fluctuațiilor prețurilor la energie.
În Varșovia, închiderea centralelor pe gaz a contribuit, potrivit raportului, la reducerea emisiilor de oxizi de azot și de particule în suspensie.
Greenpeace cere investiții și termene clare
Raportul este publicat într-un moment în care prețurile energiei și securitatea aprovizionării rămân teme importante pentru politicile europene înaintea sezonului rece.
Greenpeace consideră că principala provocare nu mai este stabilirea unor obiective climatice ambițioase, ci punerea lor în practică.
„Pentru a elimina treptat încălzirea pe combustibili fosili fără a pune costurile tranziției pe umerii cetățenilor, orașele au nevoie de termene clare pentru realizarea acestei tranziții, de limitarea noilor investiții în proiecte pe bază de gaz și de folosirea strategică a fondurilor disponibile”, notează documentul.
Organizația solicită sprijin politic, legislativ și financiar din partea Uniunii Europene și a guvernelor naționale pentru accelerarea proiectelor de încălzire regenerabilă la nivel local.
Fonduri precum Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă ar putea fi utilizate pentru renovarea și eficientizarea locuințelor, dar și pentru sprijinirea gospodăriilor afectate de sărăcia energetică.
Bucureștiul are investiții în plan, dar tranziția rămâne în urmă
Raportul „Orașe fără gaze? Clasamentul european al tranziției sistemelor de încălzire urbană” analizează 15 orașe europene în funcție de mai multe criterii, printre care eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, infrastructura existentă, implementarea proiectelor și echitatea socială.
Concluzia pentru București este una dificilă: Capitala are o infrastructură extinsă și beneficiază de proiecte de modernizare, însă dependența de combustibili fosili, pierderile din sistem și ritmul insuficient al reabilitării termice o mențin pe ultimul loc în clasamentul analizat.
Pentru București, miza nu este doar reducerea emisiilor, ci și transformarea unei rețele de termoficare cu probleme structurale într-un sistem mai eficient și mai puțin vulnerabil la evoluția prețurilor la energie.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
