Sistemul energetic global intră într-o fază în care simpla creștere a capacităților regenerabile nu mai este suficientă pentru a măsura progresul tranziției.
Cererea de energie continuă să crească, combustibilii fosili nu dispar, iar capitalul se îndreaptă simultan către tehnologii cu emisii reduse și către infrastructura convențională. Noua miză pentru investitori și autorități devine „valoarea de sistem” – combinația dintre accesibilitate, fiabilitate, reziliență și reducerea emisiilor.
Analiza McKinsey privind evoluția sistemului energetic global arată că anul 2025 a adus o situație aparent paradoxală: energia regenerabilă s-a extins rapid, dar, în același timp, consumul de combustibili fosili a continuat să crească. Capacitatea solară globală a avansat cu aproximativ 30%, în timp ce cererea totală de energie a crescut cu 1,3%, iar consumul de cărbune a atins un nou record. Cererea de petrol a crescut, la rândul său, cu aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi.
Mesajul pentru piață este unul important: tranziția energetică nu trebuie confundată cu o înlocuire liniară a combustibililor fosili cu surse regenerabile.
Una dintre concluziile care schimbă perspectiva asupra tranziției este aceea că sistemul energetic global se extinde, mai degrabă decât să se substituie de la o sursă la alta.
În 2025, atât sursele regenerabile, cât și cele fosile au adăugat capacitate și au răspuns unei cereri globale în creștere. Potrivit analizei McKinsey, combustibilii fosili au contribuit cu aproximativ 4,5 exajouli suplimentari la cererea globală de energie. Gazul natural continuă să aibă un rol structural în numeroase piețe, în timp ce utilizarea cărbunelui nu a atins încă punctul de maxim la nivel mondial.
Explicația ține mai puțin de încetinirea tranziției și mai mult de creșterea consumului de energie. Dezvoltarea industrială, centrele de date, transportul de mărfuri și nevoia tot mai mare de răcire în economiile asiatice generează noi fluxuri de cerere.
Iar apariția inteligenței artificiale introduce un nou factor structural. McKinsey notează în ediția 2026 a „Global Energy Perspective” că AI devine o nouă sursă de cerere pentru electricitate, într-un moment în care geopolitica, securitatea energetică și accesibilitatea energiei capătă aceeași importanță strategică precum decarbonizarea.
3.300 mld. de dolari investiți într-un sistem care trebuie regândit
Capitalul nu pare să fie problema principală a tranziției. În 2025, investițiile totale în sistemul energetic global au ajuns la aproximativ 3.300 de miliarde de dolari.
Din această sumă, aproximativ 540 de miliarde de dolari au mers către activități upstream în industria petrolieră, în timp ce circa 440 de miliarde de dolari au fost direcționate către energia solară. Pentru prima dată, investițiile în tehnologii cu emisii reduse au ajuns la un nivel comparabil cu investițiile din petrol și gaze. Problema este, însă, unde ajunge capitalul și ce cumpără el pentru sistem.
Creșterea rapidă a producției de energie regenerabilă nu este însoțită pretutindeni de o dezvoltare similară a rețelelor, a capacităților de stocare, a flexibilității sau a surselor de producție dispecerizabile.
Cu alte cuvinte, o țară poate instala rapid gigawați de energie solară și eoliană, dar dacă rețeaua nu poate transporta energia produsă, dacă stocarea este insuficientă sau dacă sistemul nu dispune de capacități care să asigure energia atunci când producția regenerabilă scade, valoarea economică a noii capacități este limitată.
Energia produsă nu este același lucru cu energia disponibilă atunci când sistemul are nevoie de ea. Aceasta este, în esență, schimbarea de paradigmă pe care o propune McKinsey.
În loc ca succesul tranziției să fie măsurat aproape exclusiv prin numărul de megawați regenerabili instalați sau prin volumul investițiilor în tehnologii curate, analiza introduce o perspectivă mult mai largă: valoarea creată pentru întregul sistem energetic.
Patru criterii devin esențiale: accesibilitatea energiei, fiabilitatea sistemului, reziliența în fața șocurilor și reducerea emisiilor. Nicio tehnologie nu maximizează simultan toate cele patru criterii.
De aceea, portofoliile energetice ale următorilor ani vor trebui să combine producția regenerabilă cu stocarea, rețelele, flexibilitatea și sursele dispecerizabile. Securitatea lanțurilor de aprovizionare devine o componentă importantă a deciziei de investiții.
Concentrarea producției unor tehnologii-cheie într-un număr redus de piețe creează noi vulnerabilități.
Potrivit datelor analizate de McKinsey, peste 62% din LNG-ul comercializat internațional în 2025 provenea din Australia, Qatar și Statele Unite. În cazul tehnologiilor solare și al bateriilor, dependența este și mai pronunțată: China furnizează peste 80% din modulele fotovoltaice și peste 85% din capacitatea globală de producție a celulelor pentru baterii, raportată valoric.
Tranziția energetică creează o nouă hartă a dependențelor. Pentru companii și investitori, întrebarea nu mai este doar dacă o tehnologie este competitivă sau dacă reduce emisiile, ci și cât de rezilient este lanțul de aprovizionare din spatele acelei tehnologii.
Una dintre cele mai importante implicații economice ale analizei este că următoarea etapă a tranziției ar putea fi determinată mai puțin de capacitatea de a produce energie curată și mai mult de capacitatea de a o integra în sistem.
Extinderea rețelelor este încetinită în numeroase piețe de proceduri de autorizare și racordare, dar și de limitele lanțurilor de aprovizionare. În paralel, stocarea și capacitățile flexibile trebuie dezvoltate pentru a gestiona producția variabilă a surselor regenerabile.
McKinsey arată, în „Global Energy Perspective 2026”, că investițiile în rețelele electrice sunt așteptate să crească puternic, într-un moment în care cererea de electricitate este împinsă atât de electrificare, cât și de noi consumatori precum centrele de date și infrastructura asociată AI.
Pentru investitori, aceasta mută o parte importantă a oportunității din zona producției către infrastructura care face posibilă funcționarea întregului sistem.
Pentru Europa, această schimbare de perspectivă este cu atât mai relevantă cu cât politica energetică trebuie să echilibreze simultan competitivitatea industrială, securitatea energetică, reducerea emisiilor și prețul energiei.
Succesul nu va fi dat doar de câte proiecte fotovoltaice sau eoliene intră în operare, ci de capacitatea sistemului de a integra aceste proiecte fără să creeze noi probleme de congestie, echilibrare sau securitate a alimentării.
Pentru România, implicația este directă: dezvoltarea accelerată a capacităților regenerabile trebuie să fie acompaniată de investiții în rețele, stocare, flexibilitate și capacități de producție care pot susține sistemul atunci când sursele variabile nu produc suficient.
McKinsey descrie o tranziție energetică mai complexă decât narațiunea clasică „fosil versus verde”. Global Energy Perspective 2025 arăta deja că nu există o singură soluție pentru decarbonizare și că traiectoriile diferă puternic în funcție de regiune, resurse, economie și industrie. În același timp, combustibilii fosili sunt proiectați să păstreze o pondere importantă în mixul energetic și după 2050 în unele scenarii.
Ediția 2026 duce această perspectivă mai departe: sistemul energetic devine mai incert, nu mai puțin. Cererea crește, AI schimbă profilul consumului de electricitate, geopolitica modifică lanțurile de aprovizionare, iar accesibilitatea și securitatea energiei devin criterii la fel de importante ca decarbonizarea.
În această nouă etapă, câștigătorii tranziției nu vor fi neapărat cei care instalează cel mai rapid capacități regenerabile, ci cei care reușesc să construiască sisteme energetice capabile să livreze energie curată, accesibilă, sigură și rezilientă.
Pentru capital, aceasta înseamnă o schimbare fundamentală de perspectivă: nu mai este suficient să întrebi câți megawați cumpără o investiție. Trebuie să întrebi câtă valoare adaugă acea investiție întregului sistem energetic.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
