FacebookTwitterLinkedIn

Inflația a accelerat peste așteptări în septembrie în cele mai mari economii ale Zonei Euro, pe fondul scumpirii energiei și carburanților, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Evoluția prețurilor readuce în atenție posibilitatea unor noi majorări ale dobânzii de referință de către Banca Centrală Europeană (BCE).

Datele privind inflația pentru întreaga Zonă Euro sunt așteptate vineri, iar economiștii anticipează o creștere semnificativă față de luna august.

Germania, Franța, Italia și Spania raportează creșteri peste așteptări

În Germania, cea mai mare economie a Zonei Euro, rata anuală a inflației a urcat la 3,3% în septembrie, de la 2,9% în august. Nivelul este peste estimarea de 3,2% formulată de economiști și reprezintă cea mai ridicată rată din decembrie 2023.

Presiunile asupra prețurilor s-au intensificat și în Franța, unde indicele prețurilor de consum a crescut mai rapid decât anticipau economiștii, ajungând la 3,4%.

În Italia, inflația a accelerat și mai puternic, până la 4,1%, în timp ce în Spania rata anuală a urcat la 5%, comparativ cu 4,6% în august.

Evoluția este urmărită cu atenție de piețele financiare, deoarece datele privind principalele economii europene oferă indicii importante despre direcția inflației la nivelul întregii Zone Euro.

Petrolul și gazele alimentează presiunile inflaționiste

Creșterea prețurilor este legată în principal de scumpirea energiei. Petrolul a revenit în prima jumătate a lunii septembrie peste pragul de 100 de dolari pe baril, în timp ce gazele naturale tranzacționate în Europa au ajuns la cel mai ridicat nivel de după criza energetică din 2022, declanșată de invazia Rusiei în Ucraina.

Și prețurile motorinei au crescut, după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu oprirea exporturilor de combustibili către Europa. Statele Unite reprezintă principalul furnizor de motorină al Europei.

„Noua creștere bruscă a prețurilor globale la petrol și gaze naturale se reflectă rapid în inflația din Zona Euro”, a scris un analist de la Oxford Economics. Acesta estimează că inflația ar putea ajunge la o medie de aproape 4% până la sfârșitul anului.

O eventuală menținere a prețurilor ridicate la energie ar putea amplifica presiunile asupra BCE, într-un moment în care banca centrală încearcă să evalueze cât de persistent este noul val inflaționist.

Piețele anticipează noi majorări de dobândă

Potrivit estimărilor economiștilor consultați de Reuters, rata anuală a inflației în întreaga Zonă Euro ar urma să ajungă la 3,6% în septembrie, de la 3,2% în august. Dacă prognoza se confirmă, acesta ar fi cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

La începutul lunii septembrie, BCE a majorat dobânda de referință la 2,5%, lăsând deschisă posibilitatea unor noi creșteri, în condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă să provoace perturbări pe piețele energetice.

Traderii au început să includă în prețuri posibilitatea unei noi majorări de 0,25 puncte procentuale până în decembrie, ceea ce ar duce dobânda de referință la 2,75%. Probabilitatea unei astfel de majorări chiar la ședința BCE de la sfârșitul lunii octombrie era estimată la 40%.

În același timp, aprecierea dolarului reprezintă un factor suplimentar de presiune asupra prețurilor europene. Principalele materii prime, inclusiv petrolul și gazele, sunt tranzacționate în dolari, astfel că un dolar mai puternic poate majora costurile acestora atunci când sunt convertite în euro.

Christine Lagarde avertizează asupra unei inflații mai persistente

Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat la începutul lunii că „inflația va fi mai de durată decât am anticipat”. Potrivit acesteia, perturbările aprovizionării cu petrol și gaze provocate de războiul din Orientul Mijlociu s-au dovedit mai persistente decât se estima inițial.

Datele din Germania, Franța, Italia și Spania vor fi astfel analizate înaintea publicării estimării preliminare pentru întreaga Zonă Euro. Evoluția inflației și a prețurilor la energie va reprezenta unul dintre principalele elemente luate în calcul de BCE în stabilirea următoarelor decizii de politică monetară.