În cadrul conferinței „Policy coordination for EU convergence: Fiscal space and Monetary Anchoring Under Accelerated Integration” (Coordonarea politicilor pentru convergența UE: Spațiul fiscal și ancorarea monetară în condițiile integrării accelerate), guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a explicat că integrarea europeană a țării a trecut de la etapa obiectivelor strategice la cea a implementării tehnice, desfășurându-se în prezent capitol cu capitol și regulă cu regulă. Evenimentul, organizat în contextul deschiderii primelor clustere de negociere pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, a reunit oficiali ai băncilor centrale europene, reprezentanți ai Comisiei Europene, FMI și ai Băncii Reglementelor Internaționale.
Anca Dragu a utilizat analogia dintre convergența economică și conceptul viticol de terroir pentru a arăta că fundamentele specifice ale fiecărei țări — precum solul economic, înclinația structurală și clima geopolitică — determină arhitectura politicii monetare, neexistând un model universal de tranziție. Guvernatoarea a exemplificat această diversitate prin abordările diferite ale statelor membre și candidate, amintind că Austria, Lituania și Bulgaria au optat istoric pentru ancorări stricte ale cursului de schimb sau consilii monetare înainte de adoptarea euro, în timp ce România a ales o strategie bazată pe țintirea inflației și pe un curs de schimb flotant. De asemenea, Dragu a evidențiat stabilitatea ancorei valutare menținute de trei decenii în Macedonia de Nord și managementul monetar aplicat de Ucraina în condiții de război, concluzionând că regimul monetar, secvențialitatea reformelor și calendarul de implementare trebuie adaptate strict la realitățile și crizele specifice fiecărei economii.
Din punct de vedere macroeconomic, guvernatoarea BNM a subliniat că Republica Moldova a absorbit șocuri severe începând cu anul 2022, când inflația a depășit 30% pe fondul crizei energetice și al conflictului din Ucraina, care a generat fluxuri de refugiați, creșteri de prețuri și blocaje logistice. În ciuda acestui context, Anca Dragu a subliniat că sectorul bancar autohton este stabil, lichid, bine guvernat și aliniat la standardele Basel III, în condițiile în care 95% din activele bancare sunt controlate de investitori europeni. Totodată, guvernatoarea a menționat dialogul activ al BNM cu Autoritatea Bancară Europeană pentru recunoașterea echivalenței cadrului prudențial național cu cel al Uniunii Europene.
În analiza sa asupra impactului integrării în Zona Unică de Plăți în Euro, Anca Dragu a evidențiat beneficiile financiare directe obținute deja de economia reală a Moldovei. Guvernatoarea a precizat că, la un volum de peste 1,1 milioane de tranzacții, costul de bază al transferurilor transfrontaliere către Europa a scăzut de la un minimum obligatoriu de 20 de euro la o medie de un euro per tranzacție, generând economii estimate la 14,7 milioane de euro prin evitarea costurilor specifice rețelei SWIFT.
La nivel intern, digitalizarea plăților a fost susținută prin implementarea sistemului MIA Plăți Instant, lansat în martie 2024 și extins recent pe segmentul B2B. Anca Dragu a raportat că sistemul a înregistrat aproximativ 1,1 milioane de utilizatori, acoperind aproape jumătate din populația țării, și a procesat peste 31 de milioane de tranzacții cu o valoare totală de 1,41 miliarde de euro (28,5 miliarde de lei moldovenești). Guvernatoarea a arătat că aceste evoluții structurale profunde au fundamentat ratingurile de țară favorabile acordate în anul 2026 de agențiile internaționale: S&P menținând calificativul BB-/B, Fitch afirmând B+, iar Moody’s îmbunătățind ratingul la B2, toate cu perspectivă stabilă.
Anca Dragu a identificat trei avantaje structurale majore pe care atingerea standardelor europene le aduce mediului de afaceri și piețelor de capital. În primul rând, procesul consolidează credibilitatea instituțională, permițând băncii centrale să stabilizeze așteptările pieței cu intervenții minime. În al doilea rând, asigură o evaluare corectă a riscului de țară pe piețele internaționale, determinând investitorii să analizeze fundamentele economice și nu vecinătatea geopolitică, ceea ce reduce primele de risc și costul capitalului pentru guverne și companii. În al treilea rând, stimulează dezvoltarea piețelor de capital, oferind firmelor alternative de finanțare la creditul bancar clasic și facilitând orientarea economiilor interne către investiții locale pe termen lung.
În concluzia discursului său, guvernatoarea BNM a susținut că eficiența procesului de convergență depinde direct de coordonarea strânsă dintre politica monetară și cea fiscală. Anca Dragu a subliniat că marile rezultate economice sunt rezultatul unui mix echilibrat și că, atunci când politicile macroeconomice sunt corelate și calibrate reciproc pentru a se potrivi contextului național, tranziția financiară devine mai rapidă, mai puțin costisitoare și mult mai rezistentă în fața unor eventuale șocuri externe.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
