Finanțarea spitalelor în funcție de serviciile medicale efectiv furnizate, transformarea CNAS în cumpărător strategic de servicii, extinderea îngrijirilor paliative și a prevenției, dar și dezvoltarea unui ecosistem digital integrat se află printre măsurile incluse în programul de guvernare 2026-2028 depus în Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan.
„Banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate” reprezintă unul dintre principiile care stau la baza capitolului dedicat sănătății din Programul de Guvernare 2026-2028. Documentul prevede schimbarea modului de finanțare a spitalelor, care ar urma să fie remunerate pentru serviciile medicale efectiv furnizate, pe baza unui pachet de bază clar definit.
Una dintre cele mai importante schimbări vizează rolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate: „CNAS evoluează de la plătitor și administrator de contracte la cumpărător strategic de servicii medicale, medicamente și dispozitive, în numele pacienților. Contractarea se face pe baza nevoilor reale de sănătate, a activității, accesibilității, calității și rezultatelor, după o metodologie transparentă”, prevede programul.
Potrivit documentului, fondul național unic de asigurări sociale de sănătate va rămâne „fundamentul solidar al finanțării sănătății și garantul accesului la pachetul de bază”. În același timp, asigurările suplimentare și complementare vor putea acoperi exclusiv servicii și opțiuni din afara pachetului de bază, fără diminuarea drepturilor asiguraților și fără transferarea obligațiilor sistemului public către sectorul privat.
Programul propune și o schimbare de abordare în politica farmaceutică, prin orientarea de la administrarea prețurilor către achiziții strategice și competiție între terapii. „CNAS va primi instrumente legale și instituționale pentru negocierea reală a prețurilor și condițiilor de rambursare, prin mecanisme de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, acorduri bazate pe rezultate și cuantificarea beneficiului terapeutic”, se arată în document. Măsurile includ utilizarea într-o măsură mai mare a medicamentelor generice și biosimilare, respectarea ghidurilor terapeutice și extinderea achizițiilor centralizate acolo unde acestea generează economii.
Capitolul dedicat infrastructurii spitalicești propune adaptarea capacității sistemului la cererea reală de servicii medicale. Paturile cu grad redus de ocupare ar urma să fie reconvertite către ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare, îngrijiri pentru pacienți cronici și servicii paliative: „Îngrijirile paliative devin prioritate națională, cu cel puțin 2.000 de paturi suplimentare până în 2028, prin contractare suplimentară de către casele de asigurări și prin reconversia paturilor slab utilizate”, precizează documentul.
În paralel, programul prevede dezvoltarea serviciilor ambulatorii, a îngrijirii la domiciliu și a terapiei durerii. Executivul propune consolidarea managementului spitalelor publice prin acordarea unei autonomii sporite managerilor și șefilor de secție. Programul vorbește despre obiective asumate la nivelul spitalelor și secțiilor, dar și despre un cadru care să recompenseze activitatea efectivă și performanța. De asemenea, autoritățile intenționează să dezvolte un ecosistem digital interoperabil, cu punct unic de acces pentru pacient și registre naționale de boli care să reducă raportările redundante și să îmbunătățească planificarea și controlul în sistem.
Documentul acordă și un rol central medicinei de familie: „Medicina de familie devine pilonul prevenției și al îngrijirii continue, cu rol consolidat în depistarea precoce și în managementul bolilor cronice. Ponderea medicinei primare și a prevenției în finanțarea CNAS crește, cu ținte anuale măsurabile”, se arată în program.
Guvernul propune și extinderea programelor de prevenție încă din perioada prenatală, prin măsuri dedicate sănătății materne, identificării sarcinilor cu risc și screeningului neonatal. În plus, „educația pentru sănătate va fi dezvoltată sistematic, începând din școală”, iar vaccinarea va fi extinsă prin lărgirea listei de vaccinuri compensate și gratuite și prin programe dedicate grupurilor vulnerabile.
Programul prevede și dezvoltarea traseelor integrate pentru pacienții oncologici și cei afectați de boli rare: „Pacienții oncologici și cei cu boli rare vor beneficia de trasee medicale integrate și predictibile, de la suspiciune și diagnostic precoce până la tratament și monitorizare”, se arată în document.
Guvernul promite, de asemenea, extinderea accesului la diagnostic molecular, testare genetică, PET-CT, radioterapie, terapii țintite și alte tratamente inovatoare, precum și dezvoltarea centrelor dedicate oncologiei integrate și bolilor rare. Programul include și măsuri privind utilizarea mai eficientă a personalului medical, prin consorții spitalicești care să permită folosirea în comun a resurselor și realizarea de achiziții comune. „Vor fi reglementate echitabil gărzile și activitățile medicale suplimentare, în sistemul public sau privat, cu respectarea timpului de odihnă, a normelor de siguranță și a regulilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese”, prevede documentul.
În paralel, sănătatea mintală este definită drept o prioritate a sistemului, prin extinderea programelor de educație, diagnostic precoce, tratament și servicii psihologice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
