Președintele Argentinei, Javier Milei, a lansat unul dintre cele mai dure atacuri ale sale la adresa Organizației Națiunilor Unite în timpul discursului susținut miercuri, 23 septembrie, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
La treilea său discurs în fața organizației în calitate de președinte, Milei a criticat modul în care funcționează instituția, a acuzat-o că s-a îndepărtat de misiunea pentru care a fost creată și a reafirmat poziția Argentinei în disputa cu Regatul Unit privind Insulele Malvine.
Discursul, care a durat aproximativ 19 minute, a avut trei teme principale, potrivit chiar președintelui argentinian: ceea ce ONU ar fi trebuit să facă și nu a făcut, ceea ce nu ar fi trebuit să facă, dar a făcut, și modul în care organizația ar trebui să privească dezvoltarea inteligenței artificiale.
Milei: ONU și-a încălcat misiunea inițială
Milei și-a început intervenția printr-o critică directă a sistemului multilateral. El a amintit că ONU a fost creată pentru a apăra dreptul internațional, suveranitatea statelor și pentru a oferi un cadru în care conflictele să poată fi rezolvate prin cooperare.
În opinia sa, organizația s-a îndepărtat însă de acest obiectiv.
„Acest pact sacru, în fapt, a fost rupt”, a spus Milei, potrivit textului oficial al discursului publicat de președinția Argentinei.
Liderul argentinian a mers mai departe și a folosit un limbaj extrem de dur la adresa instituției, pe care a descris-o drept o organizație „inutilă”, acuzând-o că întreține o structură birocratică pe care a asociat-o cu o „castă” privilegiată.
Milei a susținut că ONU nu și-ar fi îndeplinit rolul în apărarea drepturilor omului și în prevenirea conflictelor, criticând inclusiv ceea ce el consideră a fi o abordare diferită față de statele democratice și regimurile autoritare.
Malvinele, din nou în centrul discursului
O parte importantă a intervenției a fost dedicată disputei dintre Argentina și Regatul Unit privind Insulele Malvine, cunoscute în Marea Britanie drept Falkland Islands.
Milei a reafirmat că Malvinele reprezintă o „cauză națională” pentru Argentina și a acuzat ONU că nu face suficient pentru a încuraja negocierile dintre Buenos Aires și Londra.
Președintele argentinian a susținut că ONU a ales să „privească în altă parte” în ceea ce privește disputa și tensiunile recente legate de explorarea petrolieră din zona insulelor.
Milei a cerut din nou negocieri cu Regatul Unit pentru găsirea unei soluții pașnice. În același timp, el a respins ideea că locuitorii insulelor ar avea un drept determinant asupra statutului teritoriului prin principiul autodeterminării, poziție aflată în contradicție cu argumentul britanic.
Disputa are și o dimensiune economică. Argentina contestă activitățile de exploatare a resurselor naturale desfășurate în zona insulelor și consideră că acestea se desfășoară sub ceea ce Buenos Aires califică drept ocupație ilegală.
În discurs, Milei a transmis și un mesaj investitorilor din sectorul energetic, promovând formațiunea petrolieră Vaca Muerta drept una dintre marile oportunități energetice ale următoarelor decenii. El a invitat companiile să investească în Argentina, dar a avertizat că Buenos Aires nu va fi indiferent față de exploatarea resurselor din teritorii pe care le consideră ocupate ilegal.
Alinierea cu Statele Unite și Israel
Discursul a inclus și o reafirmare explicită a orientării geopolitice a guvernului de la Buenos Aires.
Milei a spus că Argentina s-a aliniat „fără ambiguități” cu Occidentul și a indicat Statele Unite și Israelul drept principalii parteneri cu care țara împărtășește, în viziunea sa, o apropiere de valori și interese strategice.
Președintele argentinian a condamnat, de asemenea, atacurile Iranului împotriva Israelului și a menționat decizia Argentinei de a desemna drept organizație teroristă Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.
El a legat această poziție de atentatele comise în Argentina în 1992 și 1994, pentru care autoritățile argentiniene au acuzat de-a lungul timpului membri și structuri asociate Iranului și Hezbollah.
Milei a folosit discursul pentru a transmite că Argentina dorește să coopereze cu alte state, dar fără să considere cooperarea internațională echivalentă cu subordonarea.
Inteligența artificială, o oportunitate strategică
A treia temă majoră a discursului a fost inteligența artificială.
Milei a prezentat dezvoltarea AI ca pe una dintre marile transformări tehnologice care vor influența ordinea economică și geopolitică mondială. El a susținut că dezvoltarea acestei tehnologii trebuie să rămână în primul rând în mâinile sectorului privat și să fie condusă de țările occidentale.
Președintele argentinian a legat această viziune de libertatea economică și de valorile pe care le consideră fundamentale: viața, libertatea, proprietatea privată și demnitatea umană. În discurs, el a declarat că Argentina împărtășește în acest domeniu viziunea președintelui american Donald Trump.
Pentru Buenos Aires, miza nu este doar tehnologică. Milei a prezentat dezvoltarea inteligenței artificiale și resursele naturale ale Argentinei drept oportunități pentru atragerea investițiilor și pentru transformarea țării într-un actor economic mai important.
„Cooperare, dar nu subordonare”
Mesajul economic al lui Milei a fost legat de filosofia sa politică internă. El a afirmat că Argentina își deschide economia către comerț și investiții, dezvoltă resursele strategice și îmbrățișează „capitalismul de liberă întreprindere”.
În același timp, președintele a susținut reconstruirea capacității militare a Argentinei și a insistat asupra ideii unei țări capabile să-și apere propriile interese.
„Am decis o alegere geopolitică: ne-am aliniat fără ambiguități cu Occidentul”, a transmis Milei în discurs.
El a insistat însă că Argentina nu intenționează să renunțe la cooperarea internațională. Diferența, în viziunea sa, este între participarea la organizații multilaterale și acceptarea unor decizii pe care guvernul de la Buenos Aires le consideră incompatibile cu interesele sale naționale.
Discursul de la ONU conturează astfel o poziție în care politica externă a lui Milei este legată direct de agenda sa economică: apropiere de Statele Unite și Israel, promovarea investițiilor private, valorificarea resurselor energetice ale Argentinei și susținerea unei dezvoltări cât mai puțin constrânse de reglementări în domeniul inteligenței artificiale.
La final, Milei a prezentat Argentina drept o țară care încearcă să își schimbe direcția după decenii de declin economic și izolare. „Nu știm exact cum va fi lumea care se naște, dar știm ce fel de națiune vrem să fim când va veni”, a spus el, pledând pentru o Argentina „liberă”, „prosperă” și „suverană”.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
