Rețele de crimă organizată formate din cetățeni români folosesc dispozitive de tip skimmer, boți și carduri clonate pentru a fura ajutoare sociale din Statele Unite, iar autoritățile americane avertizează că fenomenul s-a extins în mai multe state.
Unul dintre cazurile investigate recent a avut loc în Toledo, Ohio. Într-o zi rece de martie, un cetățean român care fusese deportat de două ori ar fi intrat într-un magazin 7-Eleven și ar fi montat în secret un dispozitiv de tip skimmer pe un terminal de plată, potrivit procurorilor.
Anchetatorii susțin că bărbatul făcea parte dintr-o rețea criminală cu baza în California, condusă de un alt cetățean român, cunoscut sub porecla „Piranha”.
Ținta: banii de pe cardurile pentru alimente
Potrivit acuzațiilor formulate în acest caz, membrii grupării urmăreau să fure beneficiile destinate achiziției de alimente de către persoanele înscrise în programul american de asistență alimentară.
Planul presupunea instalarea unor dispozitive capabile să copieze datele de pe cardurile utilizate de beneficiari. Aceste informații puteau fi ulterior folosite pentru a efectua tranzacții frauduloase și a transfera fondurile către membrii rețelei.
În cazul din Toledo, informatori au contribuit la dejucarea operațiunii, potrivit documentelor din instanță.
Autoritățile americane susțin însă că incidentul nu este unul izolat. Metoda ar face parte dintr-un model utilizat de grupări de crimă organizată din România în mai multe regiuni ale Statelor Unite.
Dispozitive construite special pentru a nu fi detectate
Anchetatorii spun că rețelele se bazează pe persoane specializate în construirea dispozitivelor de skimming. Acestea sunt concepute astfel încât să fie dificil de observat de comercianți, chiar și atunci când aceștia verifică terminalele de plată.
Problema este amplificată de utilizarea în unele state a tehnologiei mai vechi bazate pe banda magnetică a cardurilor. Potrivit anchetatorilor, această infrastructură oferă infractorilor oportunități suplimentare de a intercepta și copia datele.
Odată obținute informațiile, grupările pot realiza tranzacții frauduloase sau pot transfera beneficiile către alte conturi.
Autoritățile susțin că banii obținuți astfel sunt folosiți pentru finanțarea unui stil de viață extravagant. Printre cheltuielile atribuite membrilor unor astfel de rețele se numără mașini de lux închiriate și locuințe cu piscine de tip infinity.
Banii ajung în România
O parte din fondurile obținute ilegal este transferată în România sub formă de criptomonede, potrivit anchetatorilor americani.
Banii ar fi direcționați ulterior către investiții imobiliare, jocuri de noroc și către liderii grupărilor criminale.
Autoritățile nu au, în prezent, o estimare oficială recentă privind valoarea totală a banilor furați prin aceste scheme. Dimensiunea fenomenului poate fi însă sugerată de datele Departamentului Agriculturii al SUA.
Instituția a anunțat că guvernul federal a înlocuit aproximativ 360 de milioane de dolari în beneficii furate de la 754.000 de gospodării în perioada octombrie 2022 – decembrie 2024. Ulterior, Congresul a retras autoritatea federală de a acoperi astfel de pierderi, iar în prezent puține state suportă costurile.
Pentru victime, frauda poate avea consecințe directe. Beneficiarii ale căror fonduri sunt furate pot rămâne fără bani pentru alimente și sunt nevoiți, în unele cazuri, să apeleze la rude sau la bănci de alimente până la următoarea alocare lunară.
Infractorii folosesc și boți pentru a identifica beneficiarii
Autoritățile americane spun că metodele de fraudare s-au diversificat, chiar și în contextul intensificării luptei administrației Trump împotriva fraudelor privind programele sociale.
Infractorii folosesc inclusiv programe automate, cunoscute drept boți, pentru a încerca să identifice numerele de cont ale beneficiarilor.
O altă metodă presupune utilizarea unor terminale de plată clonate pentru realizarea unor tranzacții false cu conturile de beneficii alimentare. Fondurile sunt apoi transferate către conturile controlate de infractori.
Michael Peck, șeful Global Investigative Operations Center din cadrul Secret Service, structură specializată în combaterea criminalității financiare, a sintetizat amploarea fenomenului într-o declarație citată de autorități:
„Din păcate, afacerea este în plină expansiune.”
Cazul din Ohio oferă astfel o imagine asupra unei scheme care combină criminalitatea informatică, skimming-ul tradițional și transferurile de bani prin criptomonede. Pentru autoritățile americane, problema este cu atât mai dificilă cu cât grupările operează transfrontalier, iar banii obținuți prin fraudarea unor programe publice pot ajunge rapid în afara Statelor Unite.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
