Piața românească de factoring a ajuns la 5,08 mld. de euro în primul semestru din 2026, în creștere nominală cu 3,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care economia a intrat în contracție, iar numărul insolvențelor a atins cel mai ridicat nivel pentru un prim semestru din ultimii opt ani.
Datele provin dintr-un studiu realizat de Ipsos România la comanda Asociației Române de Factoring (ARF), pe baza raportărilor a 13 instituții financiare bancare și nebancare. După ajustarea cu deprecierea leului față de euro, creșterea volumului de factoring este estimată la aproximativ 6,6%. În termeni reali, însă, ținând cont de o inflație anuală de circa 10% în prima jumătate a anului, volumele au înregistrat o ușoară scădere.
Evoluția pieței vine într-un context macroeconomic dificil. PIB-ul României a scăzut cu 0,7% în primul semestru din 2026, consumul final al gospodăriilor s-a redus cu 2,5%, producția industrială a coborât cu 3,7% în primele șapte luni, iar comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,7%. În același timp, numărul insolvențelor a crescut cu 12,4%, până la 3.855 de firme și PFA.
Creșterea pieței nu a fost determinată în principal de volume mai mari per client, ci de extinderea utilizării factoringului.
Numărul de aderenți activi, respectiv companii care utilizează servicii de factoring, a crescut cu 19,2% în primul semestru. În același timp, numărul relațiilor dintre aderent și debitor a avansat cu 45,6%, de peste două ori mai rapid decât baza de clienți. Numărul mediu de debitori per aderent a crescut de la 2,45 la 2,99.
În schimb, volumul mediu per relație aderent-debitor s-a redus cu 28,5%. Datele indică astfel o utilizare mai extinsă a factoringului în portofoliile de creanțe, chiar dacă valoarea medie a tranzacțiilor a scăzut.
„În primul semestru, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, consumul gospodăriilor cu 2,5%, producția industrială cu 3,7%, iar comerțul cu amănuntul cu 5,7%. Motorul principal a fost investiția, susținută de fondurile europene. În acest context, o piață de factoring care rămâne la 5 miliarde de euro (…) reprezintă reziliență”, a afirmat Bogdan Roșu, președintele Asociației Române de Factoring.
Factoringul de export a crescut cu 35%
Cea mai importantă dinamică pe segmente a fost înregistrată de factoringul de export. Volumul acestuia a crescut cu 35,2%, până la 625,5 milioane de euro, în timp ce exporturile de bunuri ale României au avansat cu 3% în primul semestru.
Cele mai mari volume de factoring de export au fost generate de sectoarele metale, chimicale, apă și reciclare, cu 343,2 milioane de euro, urmate de autovehicule, utilaje și echipamente, cu 93,5 milioane de euro, și transport și depozitare, cu 62,8 milioane de euro. Regiunea Sud-Vest Oltenia a reprezentat 47% din volumul de factoring de export.
În schimb, factoringul de import a scăzut cu 14,4%.
Pe segmentul intern, volumul a crescut marginal, de la 4,36 miliarde de euro în primul semestru din 2025 la 4,39 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2026, echivalentul unei creșteri de 0,8%.
Un alt indicator urmărit de industrie este disciplina de plată. Întârzierea medie la plată a debitorilor a fost de 6,9 zile în primul semestru din 2026, față de 8 zile în aceeași perioadă din 2025. Raportată însă la media întregului an 2025, de 6,4 zile, întârzierea s-a deteriorat cu 0,5 zile.
În același timp, întârzierea maximă raportată a crescut de la 15 zile în primul semestru din 2025 la 30 de zile la finalul lui 2025 și la 35 de zile în prima jumătate a acestui an.
ARF leagă această evoluție de creșterea numărului de insolvențe. Potrivit datelor citate în studiu, cele 3.855 de proceduri deschise în primul semestru reprezintă cel mai ridicat nivel pentru o primă jumătate de an din ultimii opt ani.
„Media se ține, marginea cedează, exact tiparul unui semestru cu cele mai multe insolvențe din ultimii opt ani”, a precizat Bogdan Roșu, care consideră că selecția și evaluarea riscului de credit comercial au devenit mai importante pentru finanțatori.
București-Ilfov rămâne principala zonă pentru factoringul intern, însă ponderea regiunii în volumul total a scăzut de la 54,6% în primul semestru din 2025 la 53,4% pentru întregul an 2025 și la 51,5% în primul semestru din 2026.
În ceea ce privește numărul de aderenți interni, ponderea București-Ilfov a coborât de la 31,3% la 29,9%. Toate cele opt regiuni de dezvoltare au înregistrat creșteri ale numărului de aderenți, cele mai importante fiind raportate în Sud-Vest Oltenia, Sud-Est și Vest.
În factoringul intern, cele mai mari volume au fost înregistrate în FMCG, cu 748,2 milioane de euro, autovehicule și echipamente, cu 559,8 milioane de euro, silvicultură, prelucrarea lemnului și construcții, cu 503,9 milioane de euro, și metale și chimicale, cu 502,7 milioane de euro.
Față de primul semestru din 2025, au crescut volumele de factoring din FMCG, construcții, metale, transport și agricultură. În schimb, energia, produsele farmaceutice, electronicele și IT&C și industria auto au înregistrat scăderi.
Pentru întregul an 2026, Asociația Română de Factoring estimează un volum total de aproximativ 10,6 miliarde de euro, cu circa 1% peste nivelul de 10,5 miliarde de euro înregistrat în 2025. Estimarea indică practic o stagnare a pieței.
Potrivit ARF, evoluția pieței în a doua jumătate a anului va depinde în principal de dezinflație și politica monetară, absorbția fondurilor europene și a PNRR, claritatea politicii fiscale și evoluția riscului de credit comercial.
Studiul a fost realizat de Ipsos România printr-un chestionar online autoadministrat, în perioada 22–31 iulie 2026, pe baza răspunsurilor băncilor și instituțiilor financiare nebancare participante. Perioada de referință este primul semestru din 2026.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
