Depășirea recordului negativ anterior al cursului leu-euro nu indică o prăbușire a monedei naționale, ci mai degrabă continuarea unei deprecieri treptate, iar evoluția leului reflectă în principal riscuri specifice României, consideră Flavius Valentin Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Euro a fost cotat miercuri de Banca Națională a României la 5,2788 lei, în creștere cu 1,41 bani față de ziua precedentă, respectiv cu 0,27%. Nivelul depășește precedentul maxim de 5,2688 lei/euro consemnat pe 6 mai. Jakubowicz atrage însă atenția că amplitudinea mișcării trebuie privită în context: deprecierea cumulată a leului față de nivelul din aprilie este de aproximativ 3,7%.
„Nu este cazul să discutăm despre o prăbușire a leului, mai degrabă despre o depreciere graduală și controlată”, a declarat Jakubowicz pentru Agerpres. Potrivit acestuia, comparația cu piețele din regiune indică faptul că presiunea actuală asupra monedei românești are mai degrabă o componentă internă decât una regională sau globală.
Conform acestuia, unul dintre semnalele urmărite de investitori în acest context este evoluția randamentelor obligațiunilor. Astfel, randamentul titlurilor românești pe 10 ani a urcat la 7,2%, în timp ce randamentele obligațiunilor din Polonia, Cehia și Ungaria au scăzut. În interpretarea lui Jakubowicz, această diferență arată că piețele cer o primă de risc suplimentară pentru România.
„Piața nu mai cumpără rezultatele trecute, acum cumpără predictibilitate”, a spus președintele AAFBR, care indică drept factori importanți pentru percepția investitorilor formarea unui guvern cu puteri depline, rectificarea bugetară și configurația bugetului pentru 2027.
Deprecierea leului poate limita spațiul pentru dobânzi mai mici
Jakubowicz consideră că efectele deprecierii nu trebuie nici minimalizate, nici exagerate. Un curs mai slab al leului poate ajunge parțial în prețurile produselor și serviciilor, ceea ce ar reduce spațiul de manevră al BNR pentru o eventuală relaxare a politicii monetare.
În același timp, el recomandă companiilor expuse la valută să își gestioneze mai atent riscul de curs. Firmele care au costuri sau datorii în euro, dar încasează în lei, ar trebui să își revizuiască mecanismele de ajustare a prețurilor și să ia în calcul instrumente de acoperire a riscului valutar. Pentru populație, recomandarea sa este evitarea cumpărărilor de euro motivate de panică.
Evoluția cursului vine într-un context în care deficitul bugetar cash este în scădere față de anul trecut, iar rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august. Pentru Jakubowicz, aceste îmbunătățiri nu sunt suficiente pentru a schimba imediat percepția investitorilor, deoarece atenția piețelor s-a mutat de la rezultatele deja obținute la capacitatea autorităților de a menține consolidarea fiscală și de a oferi predictibilitate.
