Cifra de afaceri cumulată a celor mai mari 20 de societăți din industria navală românească a scăzut cu aproximativ 580 de milioane de lei în 2025, până la 4,41 miliarde de lei, de la 4,99 miliarde de lei în anul precedent. Calculul include Vard Shipyards România, pentru care compania a transmis o valoare estimată a veniturilor, întrucât bilanțul aferent anului 2025 nu a fost încă depus.
Pe baza datelor comparabile disponibile, afacerile celor 20 de companii au scăzut cu 11,6%. Din analiză au fost eliminate societățile care nu au publicat date financiare pentru 2025, pentru ca lipsa raportărilor să nu fie interpretată drept dispariție a veniturilor.
Vard rămâne liderul pieței
Vard Shipyards România își păstrează poziția de lider al industriei. Compania a transmis că veniturile din 2025 au depășit confortabil două miliarde de lei și au fost ușor sub nivelul din 2024.
Pentru analiză a fost utilizată o cifră de afaceri estimată la 2,5 miliarde de lei, comparativ cu 2,776 miliarde de lei în 2024. Rezultă o scădere de aproximativ 276 de milioane de lei, respectiv 9,9%.
La valoarea estimată, Vard ar concentra aproape 57% din cifra de afaceri cumulată a celor 20 de companii analizate.
Grupul este prezent și prin Vard Electro România, care și-a majorat afacerile cu 13,1%, până la 185,5 milioane de lei, și Vard Interiors România, cu o creștere de 19,5%, până la 135,5 milioane de lei. Cele două companii au raportat împreună profituri nete de peste 26,5 milioane de lei.
Damen Galați, cea mai puternică scădere
Una dintre cele mai mari diminuări ale activității a fost înregistrată de Șantierul Naval Damen Galați. Cifra de afaceri a companiei a coborât de la 1,009 miliarde de lei în 2024 la 422 milioane de lei în 2025.
Scăderea a fost de 587,3 milioane de lei, echivalentul a 58,2%. Practic, reducerea veniturilor Damen Galați a fost mai mare decât scăderea netă înregistrată de întregul eșantion analizat.
Numărul mediu de angajați ai șantierului a scăzut, de asemenea, de la 1.465 la 1.346, ceea ce înseamnă cu 119 salariați mai puțin.
Evoluția profitului a fost însă opusă celei a cifrei de afaceri. Profitul net a crescut de la 26,4 milioane de lei în 2024 la 40,5 milioane de lei în 2025. Marja netă a urcat astfel de la aproximativ 2,6% la 9,6%.
Rezultatul arată că evoluția cifrei de afaceri nu reflectă automat și profitabilitatea unei companii. Profitul poate fi influențat de structura și tipul contractelor, momentul recunoașterii veniturilor și modul în care sunt controlate costurile.
Dacă Vard este exclus din calcul, companiile cu bilanțuri comparabile au înregistrat împreună o scădere de 13,6%, de la 2,21 miliarde la 1,91 miliarde de lei. Astfel, declinul industriei nu este explicat doar de estimarea utilizată pentru liderul pieței.
Constanța revine puternic, dar rămâne pe pierdere
Nu toate companiile din sector au avut însă un an slab. Șantierul Naval Constanța și-a majorat de peste trei ori cifra de afaceri, de la 101,5 milioane de lei în 2024 la 308,7 milioane de lei în 2025.
Creșterea veniturilor nu s-a reflectat însă în rezultatul final. Compania a încheiat anul cu o pierdere netă de 50,7 milioane de lei și datorii de 292,1 milioane de lei.
Șantierul Naval Orșova a raportat o creștere de 23,4%, până la 123,1 milioane de lei, și un profit net de 8,8 milioane de lei. Shipyard ATG Giurgiu și-a majorat afacerile cu 7,8%, până la 84,4 milioane de lei, însă capitalurile proprii au rămas negative, la minus 40,6 milioane de lei.
Creșteri importante au mai raportat Vilfo Steel, cu 94,5%, până la 52,4 milioane de lei, Minerva Navis, cu aproape 40%, până la 60,5 milioane de lei, și Pachira & Valven, cu 39,6%, până la 60,8 milioane de lei.
La polul opus, Severnav a înregistrat o scădere de 12,1%, până la 95,9 milioane de lei, iar Heinen și Hopman Mar și-a redus afacerile cu 17,2%. Metfor Alfa a raportat un declin de 20,1%, Dunav Brăila de 47,7%, iar Subsore R, companie din 2 Mai, a pierdut aproape 89% din cifra de afaceri, de la 19,8 milioane la 2,2 milioane de lei.
Mangalia, activ strategic fără cumpărător
Situația industriei navale este completată de cazul Șantierului Naval Damen Mangalia, care nu este inclus în clasamentul celor 20 de companii cu activitate comparabilă.
Compania, controlată în proporție de 51% de statul român prin Șantierul Naval 2 Mai și 49% de grupul Damen, a intrat în insolvență în iunie 2024 și ulterior în faliment.
După respingerea planului de reorganizare, lichidatorul a scos la vânzare întregul activ funcțional al șantierului – terenuri, hale, instalații, echipamente, stocuri și spații de cazare – la un preț de pornire de 184,04 milioane de euro, plus TVA.
Prima licitație, programată în iunie 2026, nu a atras nicio ofertă. Nici următoarele două proceduri nu au dus la identificarea unui cumpărător, prețul fiind menținut la aproximativ 184 de milioane de euro.
Rheinmetall și grupul maritim MSC și-au manifestat public interesul pentru transformarea amplasamentului într-un centru de producție navală civilă și militară. Până la sfârșitul lunii august, acest interes nu se concretizase însă într-o ofertă fermă.
Pentru un eventual cumpărător, preluarea șantierului ar însemna mai mult decât plata prețului activelor. Ar fi necesare investiții pentru repornirea producției, modernizarea instalațiilor și refacerea portofoliului de comenzi, într-o industrie în care evoluția cifrei de afaceri diferă puternic de la un șantier la altul.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
