Camera Deputaților a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind Conturile de Economii și Investiții (CEI). Inițiativa introduce un mecanism prin care românii vor putea economisi și investi pe termen lung pentru perioada de după pensionare, beneficiind de un regim fiscal special.
Proiectul a fost aprobat cu 262 de voturi pentru și o abținere și a beneficiat de susținere transpartinică. Inițiatorii susțin că noul instrument ar putea încuraja economisirea și investițiile pe piața de capital, oferind populației posibilitatea de a-și construi un capital propriu suplimentar față de pensia publică.
Conturile CEI vor putea fi deschise la bănci sau la societăți de servicii de investiții financiare autorizate. Banii depuși vor putea fi investiți, în funcție de opțiunile titularului și de instrumentele permise de legislație, în acțiuni, obligațiuni, fonduri și alte produse de investiții.
Două variante de cont
Proiectul prevede două tipuri de Conturi de Economii și Investiții. În cazul CEI-S, contribuțiile sunt realizate din venituri nete, asupra cărora taxarea a avut deja loc. Câștigurile obținute în cadrul contului nu sunt impozitate anual, iar retragerea banilor la momentul pensionării nu este impozitată, potrivit prevederilor prezentate de inițiatori.
A doua variantă, CEI-D, funcționează pe principiul deductibilității. Banii sunt direcționați din venitul brut, iar impozitarea este amânată până la momentul retragerii.
Prin urmare, în ambele variante, principiul este ca economiile să fie taxate o singură dată, la intrare sau la ieșire.
Inițiatorii subliniază că CEI este un instrument voluntar și nu înlocuiește pensia de stat, Pilonul II sau pensiile facultative.
Exemplul de 300 de lei pe lună
Deputatul PNL Sebastian Burduja, unul dintre inițiatorii proiectului, a prezentat un exemplu pentru a ilustra efectul economisirii pe termen lung. O persoană care pune deoparte 300 de lei pe lună timp de 35 de ani ar contribui în total cu 126.000 de lei.
Dacă investițiile ar produce, în medie, un randament real de 7% pe an, suma acumulată ar putea depăși 500.000 de lei în banii de astăzi, potrivit simulării prezentate de deputat.
Randamentul de 7% reprezintă însă o ipoteză, nu o garanție. Investițiile pe piața de capital implică riscuri, iar valoarea portofoliului poate crește sau scădea în funcție de evoluția piețelor.
Model inspirat din alte țări
Inițiatorii au indicat drept modele sisteme precum 401(k) din Statele Unite și contul ISK din Suedia.
Deputatul USR Claudiu Năsui susține că noul mecanism ar putea contribui atât la acumularea de economii pentru pensie, cât și la dezvoltarea pieței de capital.
La rândul său, Cristina Prună afirmă că proiectul vine în contextul presiunilor demografice asupra sistemului public de pensii.
Proiectul a fost coinițiat de parlamentari USR și PNL și a fost semnat de parlamentari din mai multe partide. După adoptarea de către Parlament, legea trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru a putea intra în vigoare, inclusiv promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial.
