La 18 ani de la falimentul Lehman Brothers, care a marcat începutul celei mai grave crize financiare globale din ultimele decenii, România este într-o poziție diferită față de 2008. Economia este mult mai mare, mai integrată în Uniunea Europeană și mai complexă, însă și structura riscurilor s-a schimbat.
PIB mai mare și integrare în economia europeană
Dacă înaintea crizei financiare vulnerabilitățile erau concentrate în special în jurul creditării rapide, al sectorului imobiliar și al dezechilibrelor externe, în prezent presiunile se mută către datoria publică, costurile ridicate de finanțare și expunerea sistemului financiar la dobânzi și la evoluțiile piețelor internaționale, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB, în analiza sa privind diferențele dintre România de astăzi și economia de dinaintea crizei financiare.
Una dintre cele mai importante diferențe față de 2008 este dimensiunea economiei. România are astăzi un PIB de câteva ori mai mare decât în perioada de dinaintea crizei, iar integrarea în economia europeană este mult mai profundă. În același timp însă, Cazacu atrage atenția că datoria publică raportată la PIB a crescut de aproape cinci ori față de nivelul de atunci.
Această schimbare modifică și natura riscului. În 2008, principala problemă era cât de repede se putea transmite o criză financiară externă către o economie care crescuse puternic pe baza creditării și a consumului. Astăzi, România are un sistem bancar mai bine capitalizat și o economie mai diversificată, dar intră într-o eventuală perioadă de turbulențe cu un spațiu fiscal mult mai restrâns, în evaluarea analistului XTB.
De la bula creditării la costul datoriei
Criza din 2008 a lovit România după o perioadă de expansiune rapidă a creditării, în special pentru populație și sectorul imobiliar. O parte importantă a finanțării venea din exterior, iar deteriorarea condițiilor internaționale a dus rapid la retragerea lichidității și la scumpirea finanțării.
În prezent, riscul nu mai este construit în jurul aceleiași bule de creditare. În schimb, nivelul datoriei publice și necesarul mare de finanțare al statului fac ca dobânzile să devină un factor esențial pentru stabilitatea economiei.
Cazacu pune accent și pe această schimbare de paradigmă: România trebuie să refinanțeze constant volume importante de datorie, iar un mediu în care dobânzile rămân ridicate înseamnă costuri mai mari pentru buget. În plus, presiunile fiscale și necesitatea reducerii deficitului limitează capacitatea statului de a răspunde prin cheltuieli suplimentare în cazul unui nou șoc economic.
Riscurile s-au mutat și în afara sistemului bancar
O altă diferență importantă față de 2008 este dezvoltarea sectorului financiar non-bancar. Piețele de capital, fondurile de investiții și alte forme de intermediere financiară au astăzi o importanță mai mare, ceea ce înseamnă că șocurile de pe piețele internaționale se pot transmite prin mai multe canale.
În analiza sa, Cazacu atrage atenția că această transformare nu elimină vulnerabilitățile, ci le poate schimba forma. În același timp, creșterea dobânzilor poate pune presiune atât pe finanțarea statului, cât și pe companii și populație. O economie mai mare nu înseamnă automat o economie mai puțin vulnerabilă, ci una în care mecanismele de transmitere a unui șoc sunt diferite.
România are însă și avantaje pe care nu le avea în aceeași măsură în 2008. Apartenența la Uniunea Europeană, integrarea în lanțurile de producție europene și accesul la fonduri europene oferă economiei surse de finanțare și investiții care pot amortiza o parte din efectele unei eventuale încetiniri.
În plus, sistemul bancar este astăzi mai bine capitalizat și mai atent reglementat decât înaintea crizei financiare globale, ceea ce reduce riscul ca un șoc similar celui din 2008 să se transmită prin aceleași mecanisme.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
