Inteligența artificială le permite oamenilor să redacteze în câteva minute reclamații și contestații cu aparență juridică. Pentru funcționarii care trebuie să le analizeze, aceeași corespondență poate însemna, însă, ore de muncă. Fenomenul a primit deja un nume: „agentic flooding”.
Un studiu realizat de cercetători din Germania și Marea Britanie a identificat 84 de cazuri în care instituțiile publice au fost confruntate cu creșteri bruște ale numărului sau complexității solicitărilor. În Regatul Unit, reclamațiile primite de Housing Ombudsman au crescut de la aproximativ 1.700 la aproape 7.000 pe an.
Problema nu este doar volumul. Documentele generate de chatboți sunt adesea excesiv de lungi, includ erori sau formulează pretenții fără fundament juridic. O reclamație simplă despre neridicarea gunoiului poate ajunge să semene cu o acțiune adresată Înaltei Curți.
AI poate alimenta și conflictele. Utilizatorii introduc răspunsul instituției în chatbot și cer identificarea unor greșeli, escaladarea cazului și redactarea unei noi contestații. Fiecare răspuns produce astfel un document mai lung și mai combativ. Bar Standards Board a raportat o creștere de 25% a reclamațiilor într-un singur an, atribuită parțial utilizării AI.
Riscul următor este automatizarea la scară industrială. Companiile specializate în despăgubiri ar putea depune mii de cereri generate automat, în schimbul unui procent din sumele recuperate.
Instituțiile ar putea răspunde prin taxe, verificarea identității și proceduri mai restrictive. Paradoxul este că aceste bariere îi pot descuraja pe cetățenii reali, fără să oprească roboții. AI a redus aproape la zero costul formulării unei reclamații, dar costul verificării ei a rămas, însă, integral la oameni, notează The Telegraph.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
