Piețele financiare au traversat joi după-amiază o nouă sesiune de turbulențe, în condițiile în care prețul petrolului Brent s-a apropiat de 105 dolari pe baril, inflația din Statele Unite a accelerat, iar randamentele titlurilor de stat americane pe termen lung au urcat la niveluri care nu au mai fost atinse de două decenii.
Presiunile s-au propagat rapid și pe piețele europene, unde randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut, ceea ce majorează costurile de finanțare pentru statele din regiune. România nu a făcut excepție, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani urcând la 7,18%, cu 0,28 puncte procentuale peste nivelul anterior.
Mișcările de pe piețe vin într-un context internațional complicat, marcat de războiul dintre Statele Unite și Iran, care alimentează incertitudinile privind aprovizionarea cu energie și perspectiva inflației.
Randamentele SUA ating maxime istorice pentru ultimii 20 de ani
Piața obligațiunilor americane se află din nou sub presiune. Randamentul titlurilor de stat SUA pe 30 de ani a urcat la 5,35%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.
În același timp, randamentul titlurilor americane pe 10 ani s-a apropiat de pragul de 5%, nivel urmărit cu atenție de investitori deoarece influențează costurile de finanțare din întreaga economie americană și, indirect, condițiile de creditare la nivel mondial.
Vânzarea obligațiunilor guvernamentale nu este însă limitată la Statele Unite. Investitorii își reduc expunerea pe titluri de stat în mai multe piețe, ceea ce determină creșterea randamentelor și, implicit, a costurilor de împrumut pentru guverne.
Petrolul și inflația pun presiune pe dobânzi
În paralel, prețul petrolului Brent s-a apropiat de 105 dolari pe baril, amplificând temerile privind o nouă accelerare a inflației.
Băncile centrale se confruntă astfel cu o situație dificilă: energia mai scumpă poate alimenta creșterea prețurilor tocmai într-un moment în care economiile resimt deja efectele dobânzilor ridicate.
Piețele au reacționat puternic după ce Banca Centrală Europeană a anunțat majorarea dobânzii de referință și a sugerat că persistența inflației, combinată cu șocurile energetice generate de războiul dintre SUA și Iran, ar putea necesita noi majorări ale costului banilor.
Investitorii au avut însă în vedere și cele mai recente date din Statele Unite. Prețurile la poarta fabricii au accelerat în august, de la 4,7% la 5,4%, indicând menținerea unor presiuni inflaționiste importante.
„Obligațiunile se confruntă cu o dublă lovitură”
Un analist citat în contextul evoluțiilor de pe piețe a descris situația drept o „dublă lovitură” pentru obligațiuni.
„Obligațiunile se confruntă cu o dublă lovitură – prețul petrolului crește treptat, în timp ce răscumpărările de titluri pe care vrea să le facă guvernul american, dar și riscurile tot mai mari de credibilitate ale acestuia împing dobânzile tot mai sus”, a declarat acesta.
Presiunile sunt amplificate și de incertitudinile privind politica economică și fiscală a administrației americane. Donald Trump a anunțat miercuri seară că intenționează să plătească 5.000 de dolari fiecărui adult american dacă partidul său câștigă alegerile intermediare din noiembrie.
România se împrumută mai scump
Creșterea randamentelor de pe piețele internaționale s-a transmis rapid și în Europa. Randamentul titlurilor britanice pe 10 ani a urcat la 5,34%, cu 0,07 puncte procentuale mai mult, în timp ce randamentul obligațiunilor Germaniei a ajuns la 3,48%, în creștere cu 0,04 puncte procentuale.
Pentru România, mișcarea este și mai importantă, în condițiile în care randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a urcat la 7,18%, cu 0,28 puncte procentuale.
Nivelul este cel mai ridicat pentru titlurile românești pe această maturitate din luna mai.
Randamentul de 7,18% nu înseamnă că Ministerul Finanțelor va plăti imediat această dobândă pentru datoria deja emisă. Cotația indică însă costul la care statul s-ar putea împrumuta în cazul în care ar emite acum noi titluri cu scadența la 10 ani.
România mai are de atras circa 4,5 miliarde de euro
Evoluția este relevantă pentru România și prin prisma necesarului ridicat de finanțare. Ministerul Finanțelor a ieșit ultima dată pe piețele externe în luna februarie, însă statul mai are de atras aproximativ 4,5 miliarde de euro în acest an numai pentru acoperirea deficitului bugetar prognozat.
În cazul în care randamentele internaționale rămân ridicate, noile împrumuturi pot deveni mai costisitoare, punând presiune suplimentară asupra cheltuielilor cu dobânzile.
Astfel, combinația dintre petrolul scump, inflația persistentă, dobânzile mai ridicate și vânzarea obligațiunilor guvernamentale creează un mediu dificil pentru statele care au nevoie de finanțare. Pentru România, unde necesarul de împrumuturi rămâne ridicat, menținerea randamentelor la niveluri de peste 7% reprezintă un semnal important privind costul viitor al finanțării deficitului.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
