Vara lui 2026 a scos la iveală una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului energetic românesc: capacitățile regenerabile cresc rapid, dar stocarea, rețelele și mecanismele de flexibilitate nu țin același ritm. România are tot mai multă energie solară și eoliană, însă dificultatea este să o livreze exact atunci când consumul o cere, arată o analiză Frames.
România a traversat în această vară una dintre cele mai dificile perioade pentru sistemul energetic din ultimii ani. Canicula a împins consumul spre niveluri ridicate, seceta a redus producția hidro, iar producția fotovoltaică a scăzut în intervalul de seară, tocmai când cererea crește.
Pe 29 iunie, în timpul unui episod de caniculă, prețurile de pe piața pentru ziua următoare au depășit 4.200 lei/MWh în orele de seară, România ajungând în vârful clasamentului european. Ulterior, seceta și nivelul scăzut al Dunării au afectat producția hidro, inclusiv la Porțile de Fier.
În aceeași perioadă, ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite, potrivit analizei Frames, ceea ce a însemnat pentru prima dată în ultimii 23 de ani absența temporară a producției nucleare din sistem. Energia nucleară asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din consumul național.
În anumite zile, dintr-o capacitate instalată de aproape 19 GW, producția efectivă a coborât până la aproximativ 6,9 GW, sub o treime din potențialul teoretic.
„Problema nu a fost lipsa investițiilor, ci dezechilibrul structurii lor. În doar patru ani, capacitatea solară și eoliană a explodat: de la circa 0,6 GW instalați la prosumatori în 2022, la peste 3 GW fotovoltaici, peste 3 GW eolian și 3,7 GW la prosumatori în 2026”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Extinderea producției regenerabile a fost una dintre principalele schimbări ale sistemului energetic românesc din ultimii ani. În același timp, investițiile în baterii, centrale pe gaze cu rol de rezervă și infrastructura de transport au avansat mai lent.
Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice prevedea, până recent, doar 16,2 MW de capacitate de stocare la nivel național. Raportată la capacitățile de producție regenerabilă instalate sau aflate în dezvoltare, cifra este redusă.
Comisia Europeană a indicat, în raportul de țară pentru 2026, infrastructura de transport și distribuție drept una dintre vulnerabilitățile sistemului energetic românesc. Rețelele trebuie să preia volume tot mai mari de energie produsă din surse variabile și să gestioneze fluxuri de energie mai dificil de anticipat.
„Pe scurt, am construit motorul, dar nu și rezervorul. Energia solară abundentă de la prânz nu a putut fi stocată pentru orele de vârf ale serii, când consumul crește și producția fotovoltaică scade”, afirmă Negrescu.
Unul dintre proiectele care indică direcția către care se îndreaptă piața este dezvoltarea unui parc hibrid solar-plus-stocare la Ogrezeni, în județul Giurgiu, de către compania austriacă Enery.
Proiectul prevede o capacitate fotovoltaică de 761 MWp și un sistem de stocare de 534 MW/1.068 MWh. Investiția este estimată la aproximativ 460 de milioane de euro, iar finalizarea este programată pentru 2027.
Potrivit estimărilor prezentate de companie, proiectul ar urma să producă anual între 1,4 și 1,5 TWh, echivalentul consumului a aproximativ 684.000 de gospodării. În etapa de construcție sunt estimate aproximativ 350 de locuri de muncă.
Modelul solar-plus-stocare schimbă logica investițiilor în regenerabile. Nu mai este vorba doar despre instalarea unor capacități suplimentare de producție, ci despre posibilitatea de a muta energia produsă în orele cu surplus către perioadele în care sistemul are nevoie de ea.
Consumul intern net este estimat la aproximativ 53.600 GWh în 2026, în timp ce vârfurile de consum din această vară s-au apropiat de 7.000 MW.
Pe termen mediu, planurile energetice prevăd adăugarea a aproape 13 GW de capacități noi până în 2032. Mixul ar urma să includă gaze naturale, energie nucleară, eoliană, fotovoltaică și aproximativ 2,25 GW de stocare în baterii.
Finalizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă ar putea crește ponderea energiei nucleare de la aproximativ 18-20% către 30% din consumul național.
În paralel, capacitățile pe cărbune, estimate la circa 1.900 MW, urmează să fie retrase până cel târziu la finalul lui 2030, conform angajamentelor asumate prin PNRR.
Retragerea acestor capacități pune presiune suplimentară pe dezvoltarea surselor flexibile. Noile capacități regenerabile pot înlocui energia produsă din combustibili fosili, dar nu pot substitui singure capacitatea sistemului de a răspunde rapid la variațiile de consum și producție.
O altă componentă a flexibilității este reprezentată de mecanismele de răspuns al cererii. Acestea permit consumatorilor, în special celor industriali, să reducă sau să mute consumul în perioadele în care sistemul este sub presiune, în schimbul unei remunerații.
ANRE a anunțat introducerea unui mecanism explicit de plată pentru reducerea cererii, România urmând să fie prima țară din Uniunea Europeană care adoptă un astfel de mecanism, potrivit analizei Frames.
Impactul va depinde însă de modul în care instrumentul va fi aplicat în industriile cu consum ridicat, precum siderurgia, cimentul sau industria chimică. Pentru aceste companii, consumul nu poate fi întotdeauna oprit rapid, dar poate fi programat diferit dacă regulile pieței sunt suficient de clare și predictibile.
Pe măsură ce numărul proiectelor de producție și stocare crește, infrastructura de rețea devine un factor decisiv pentru integrarea noilor capacități.
Modernizarea liniilor de transport și distribuție rămâne una dintre principalele provocări structurale identificate pentru România. Fără investiții în rețea, congestiile pot limita utilizarea energiei produse din surse regenerabile și pot reduce eficiența investițiilor în noi capacități de producție și stocare.
Din 2026, alocarea capacității de rețea trece către un mecanism competitiv. Schimbarea poate introduce mai multă disciplină în dezvoltarea proiectelor, însă eficiența sa va depinde de predictibilitatea regulilor și de ritmul investițiilor în infrastructură.
Flexibilitatea nu ține doar de producători și operatorii de rețea. Consumatorii pot deveni, la rândul lor, parte din mecanism.
Guvernul a anunțat instalarea a aproximativ 800.000 de contoare inteligente, care permit măsurarea consumului în timp real și creează premisele pentru introducerea tarifării dinamice.
Într-un astfel de sistem, consumatorii își pot muta anumite activități către intervalele cu energie mai ieftină și producție regenerabilă ridicată. Încărcarea mașinilor electrice sau utilizarea unor aparate electrocasnice pot fi programate, de exemplu, în orele cu surplus de producție solară.
Potrivit primelor estimări citate în analiză, consumatorii care își adaptează consumul ar putea obține economii de 10%-20% la factura anuală. În același timp, prosumatorii pot contribui la reducerea presiunii asupra rețelelor dacă producția locală este combinată cu sisteme de stocare.
Vara lui 2026 a arătat că problema sistemului energetic românesc nu este, în primul rând, lipsa capacităților de producție. România continuă să adauge rapid energie solară și eoliană, iar proiectele nucleare și pe gaze ar urma să completeze mixul în următorii ani.
Problema este sincronizarea dintre producție, consum și capacitatea de a muta energia în timp.
„România a investit corect și rapid în producție regenerabilă, dar insuficient, până acum, în capacitatea de a o folosi la momentul potrivit. Direcția s-a schimbat. Proiecte precum Ogrezeni arată că investițiile private pot aduce simultan capacitate și flexibilitate, cu impact local”, spune Adrian Negrescu.
Pentru următoarea etapă a tranziției energetice, stocarea, modernizarea rețelelor și flexibilitatea consumului devin la fel de importante ca instalarea de noi capacități de producție. Modul în care aceste investiții vor fi realizate va determina dacă expansiunea regenerabilelor va deveni un avantaj pentru securitatea energetică a României sau dacă episoadele de volatilitate din vara lui 2026 se vor repeta.
Frames este un think tank economic specializat în analize și studii de piață privind economia. Compania activează de peste 20 de ani în domeniul analizei de business din România și realizează analize adresate investitorilor și publicului larg.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
