Economia mondială a reușit să absoarbă mai bine decât se estima inițial șocul energetic provocat de războiul cu Iranul și de perturbarea aprovizionării cu energie din Golf, însă riscurile generate de datoriile ridicate și inflația persistentă rămân importante, avertizează Fondul Monetar Internațional.
Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, a prezentat evaluarea înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din G20, programată săptămâna viitoare la Asheville, în Carolina de Nord.
Economia globală, între criza energetică și boom-ul AI
Georgieva a descris evoluția economiei mondiale drept un „duel” între două forțe majore. Pe de o parte, perturbările de pe piețele energetice exercită presiuni asupra economiilor. Pe de altă parte, investițiile masive în inteligență artificială susțin activitatea economică și încep să se extindă dincolo de Statele Unite.
Potrivit șefei FMI, investițiile americane în AI contribuie la menținerea profiturilor companiilor și a consumului, în timp ce alte economii accelerează dezvoltarea centrelor de date și producția echipamentelor necesare infrastructurii de inteligență artificială.
Impactul închiderii Strâmtorii Ormuz, mai redus decât se estima
Efectele energetice ale închiderii Strâmtorii Ormuz au fost până acum mai limitate decât se temea inițial FMI. Mai multe mecanisme au contribuit la reducerea impactului asupra economiei globale.
Statele au apelat la rezervele de petrol și gaze, producția de energie din afara regiunii Golfului a crescut, iar cererea de energie s-a redus. În același timp, capacitățile de producție din surse regenerabile au continuat să se extindă, în timp ce unele state au revenit temporar la utilizarea mai intensă a cărbunelui.
Economia mondială rămâne însă expusă unor riscuri importante, printre care nivelurile ridicate ale datoriilor, inflația și tensiunile comerciale.
Datoriile și inflația pun presiune pe economii
FMI este preocupat în special de deteriorarea poziției fiscale a unor state, fenomen reflectat și de creșterea randamentelor obligațiunilor.
Nivelurile ridicate ale datoriei pot deveni tot mai dificil de finanțat într-un context în care costurile de împrumut rămân mari. Guvernele sunt astfel nevoite să suporte cheltuieli mai mari cu serviciul datoriei, ceea ce limitează spațiul pentru alte investiții și programe publice.
În același timp, procesul de reducere a inflației încetinește. O dezinflație mai lentă ar putea determina băncile centrale să mențină dobânzile la niveluri restrictive pentru o perioadă mai lungă, cu efecte asupra creditării, investițiilor și consumului.
Inteligența artificială, noul motor de creștere
În acest context, investițiile în inteligență artificială reprezintă una dintre principalele surse de susținere a economiei mondiale.
Boom-ul AI nu mai este limitat la Statele Unite. Tot mai multe țări investesc în centre de date, infrastructură digitală și lanțurile de aprovizionare necesare dezvoltării tehnologiilor de inteligență artificială.
Potrivit FMI, riscurile pentru economia mondială sunt acum mai echilibrate decât în aprilie, însă continuă să fie orientate spre scenarii negative.
Astfel, economia globală se află într-un echilibru fragil: șocurile energetice, datoriile și inflația apasă asupra creșterii, în timp ce investițiile masive în inteligență artificială oferă un impuls important activității economice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
