Datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, iar depășirea acestui prag aduce restricții suplimentare asupra cheltuielilor Guvernului, a declarat miercuri ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depășit”, a scris Nazare pe pagina sa de socializare.
Potrivit acestuia, datele Eurostat arată că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026. Depășirea pragului activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanțelor are obligația de a informa Guvernul cu privire la implicațiile depășirii acestor limite.
„Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”, a explicat ministrul.
Legea responsabilității fiscal-bugetare impune constrângeri suplimentare
Nazare a precizat că orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și încadrată în limitele cadrului fiscal-bugetar și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, ținând cont atât de impactul imediat, cât și de efectele pe termen mediu.
„Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente”, a afirmat ministrul.
În condițiile menținerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare impun, astfel, constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce privește majorarea cheltuielilor totale de personal.
Eventualele priorități sau realocări între diferite categorii de cheltuieli trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără a genera presiuni suplimentare asupra deficitului și datoriei publice, a mai spus Nazare.
„De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării, dar și în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare – orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a subliniat el.
Datoria ar putea ajunge la aproape 64% din PIB în 2028
România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor, a precizat ministrul.
„România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control. Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar”, a spus Nazare.
Potrivit acestuia, pentru 2026 deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Nazare: România a trecut „la limită” testele privind ratingul de țară
Ministrul Finanțelor a afirmat că România a trecut „la limită” testele recente privind ratingul de țară, ceea ce impune prudență în cazul oricăror decizii cu impact asupra bugetului.
„Rezultatele execuției bugetare de până acum arată că această corecție a început să producă efecte. În primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile”, a explicat Nazare.
El a adăugat că aceste rezultate au contribuit la menținerea calificativului de investiții și că agențiile de rating transmit în continuare un mesaj clar privind necesitatea consolidării fiscale.
„Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice”, a spus ministrul.
România trebuie să închidă jaloanele PNRR în termenele asumate
În acest context, Nazare a transmis că mesajul său în Guvern este unul de „prudență și de rigurozitate” în analiza oricărei decizii cu impact bugetar.
„Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”, a adăugat acesta.
Ministrul a mai arătat că România trebuie să închidă jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundă nevoilor din economie și societate, însă fără destabilizarea bugetului și a traiectoriei de reechilibrare a finanțelor publice.
„România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre și nu își permite promisiuni bugetare fără acoperire”, a subliniat Nazare.
Pe finalul mesajului său, el a mai arătat de asemenea că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei ar permite, în timp, diminuarea costurilor cu dobânzile și crearea unui spațiu bugetar mai mare pentru investiții și servicii publice.
„Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a mai scris ministrul Finanțelor.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
