România este primul stat membru al Uniunii Europene care a dezvoltat un mecanism de compensare a fermelor de acvacultură pentru serviciile de mediu asociate sechestrării carbonului, potrivit lui Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit (DGP-AM POPAM).
Mecanismul a fost elaborat cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură de la Galați, în urma unui studiu științific privind cuantificarea sechestrării carbonului în sectorul acvaculturii. Potrivit lui Toma, abordarea a fost prezentată și discutată cu Comisia Europeană, care a catalogat-o drept o premieră la nivelul statelor membre. „România a reușit să identifice o modalitate de acordare a acestor compensații pe tipurile de servicii de mediu cu privire la sechestrarea de carbon în domeniul acvaculturii”, a declarat Valentin Toma pentru AGERPRES.
Apelul de proiecte aferent acțiunii 2.1.4 „Servicii de mediu” a fost lansat la 24 iulie 2026 și este deschis până la 6 septembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de 14,285 milioane de euro. Compensația maximă este de 174,92 euro/hectar/an pentru acvacultura extensivă și de 97,18 euro/hectar/an pentru fermele semi-intensive. Suprafața eligibilă luată în calcul reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care este solicitat sprijinul. Valoarea totală a sprijinului nu poate depăși 50.000 de euro pe an pentru un solicitant, iar intensitatea maximă a finanțării publice este de 100%.
Autoritatea de Management estimează că cel puțin 300 de ferme de acvacultură ar putea fi eligibile pentru schemă. În cazul în care valoarea cererilor depășește bugetul disponibil, autoritatea intenționează să păstreze eligibilitatea tuturor solicitanților care îndeplinesc condițiile, urmând ca valoarea compensației să fie redusă proporțional. „Dacă se depun foarte multe cereri de finanțare, bineînțeles, ca să poată să intre toate și să primească toate compensații, ele se vor diminua proporțional”, a explicat Toma.
Schema se adresează fermelor care desfășoară efectiv activități de acvacultură. Simpla deținere a unui luciu de apă nu este suficientă pentru obținerea compensației. Printre condițiile de eligibilitate se numără deținerea unei licențe de acvacultură, a unei autorizații de mediu și a vizei anuale de mediu pentru anul pentru care este solicitat sprijinul. Producția comercializată trebuie să fie cuprinsă între 50 și 1.500 de kilograme de pește pe hectar pe an, calculată în raport cu suprafața eligibilă efectivă.
„Trebuie să avem de-a face cu o fermă de acvacultură care este activă. Înseamnă că acea fermă desfășoară activitate de acvacultură și produce pește pe care îl vinde”, a precizat directorul general al DGP-AM POPAM.
Autoritatea de Management consideră că schema poate avea un rol mai larg decât cel al unei compensații pentru serviciile de mediu. Potrivit lui Valentin Toma, fondurile primite de ferme pot contribui la asigurarea cofinanțării pentru viitoare proiecte de modernizare. În septembrie este programată relansarea, pentru a patra oară, a măsurii de investiții în acvacultură. Toma susține că fermele pot utiliza compensațiile pentru a atrage ulterior finanțări destinate modernizării și creșterii producției. Interesul pentru apelurile de investiții a fost însă până acum limitat. Potrivit oficialului, precedentul apel destinat investițiilor în ferme a atras doar 10 proiecte.
În România sunt în prezent peste 1.100 de licențe de acvacultură. Pentru noua schemă, Autoritatea de Management susține că a identificat și a contactat direct aproximativ jumătate dintre fermele considerate potențial eligibile. Instituția derulează în această perioadă o campanie de promovare a măsurii, inclusiv prin pagina dedicată programului, unde operatorii pot consulta documentația și pot verifica dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate.
DGP-AM POPAM va organiza două evenimente de promovare a acțiunii „Servicii de mediu”, primul pe 19 august, la Miroslava, județul Iași, iar al doilea pe 21 august, la Tulcea. Ulterior, este prevăzut și un webinar destinat fermierilor care nu pot participa la întâlnirile organizate în teren.
Pentru autoritățile române, mecanismul reprezintă o modalitate de a recunoaște financiar rolul activităților de acvacultură în furnizarea unor servicii de mediu și în sechestrarea carbonului. În același timp, schema introduce în sectorul pescuitului și acvaculturii o formă de sprijin în care, în limita bugetului disponibil, obiectivul declarat este ca toți solicitanții eligibili să primească o compensație.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
