Producţia eoliană este estimată la o medie de 500 MW în următoarele zile, cu vârfuri de peste 1.000 MW, în timp ce sistemul energetic naţional se confruntă cu un deficit de producţie după oprirea Unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă.
Energia eoliană contribuie la reducerea presiunii asupra importurilor de electricitate, iar prognozele pentru următoarele zile indică o producţie medie de aproximativ 500 MW, cu valori care pot depăşi 1.000 MW, a declarat Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
„Aseară a contat foarte mult energia eoliană. Avem prognoze bune şi pentru zilele următoare şi pentru acest weekend, o medie de 500 de megawaţi, cu o creştere chiar peste 1.000, la un minim de 100”, a declarat Buşoi.
Producţia eoliană ar urma să compenseze o parte din deficitul de energie în zilele de joi şi vineri. În weekend, consumul şi importurile ar putea fi mai reduse, în condiţiile în care cererea este, în general, mai scăzută. „Lucrul acesta este important pentru că pune o presiune şi mai mică pe importuri”, a spus Buşoi.
Secretarul de stat a precizat că vârful de sarcină din seara precedentă a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub prognoza de consum a Dispecerului Energetic Naţional.
Această diferenţă nu poate fi atribuită exclusiv prosumatorilor, a subliniat Buşoi. Sistemul Energetic Naţional nu poate măsura cu exactitate, în timp real, contribuţia prosumatorilor la reducerea consumului.
Cei aproximativ 300 MW diferenţă faţă de prognoză reprezintă, în principal, reduceri voluntare ale consumului, inclusiv din zona rezidenţială. Ministerul Energiei analizează extinderea mecanismelor prin care consumatorii care contribuie la echilibrarea sistemului să poată fi recompensaţi.
În cazul prosumatorilor echipaţi cu baterii, modelul presupune încărcarea acestora în intervalele cu producţie ridicată, în special în jurul prânzului, şi utilizarea energiei stocate în orele de seară, când consumul creşte.
Buşoi a indicat însă că astfel de mecanisme ar putea fi extinse şi către consumatorii care nu sunt prosumatori, dar îşi ajustează consumul în funcţie de nevoile sistemului.
O direcţie indicată de Ministerul Energiei este accelerarea instalării contoarelor inteligente, care permit monitorizarea consumului pe intervale de timp şi pot facilita introducerea unor mecanisme de recompensare a consumului flexibil.
Ministerul a lansat deja, împreună cu marii distribuitori, un apel de proiecte finanţat prin Fondul pentru Modernizare, destinat dezvoltării infrastructurii relevante pentru acest tip de consum.
Presiunea asupra sistemului energetic a crescut după oprirea controlată a Unităţilor 1 şi 2 ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Nuclearelectrica a anunţat joi dimineaţa începerea manevrelor pentru oprirea controlată a Unităţii 2. Unitatea 1 fusese oprită şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional pe 28 iulie, în contextul debitului scăzut al Dunării.
Cele două reactoare de la Cernavodă au fiecare o putere instalată de aproximativ 700 MWe. Centrala utilizează uraniu natural drept combustibil şi apă grea ca moderator şi agent de răcire.
Atunci când ambele unităţi sunt operaţionale, Nuclearelectrica asigură aproximativ 20% din producţia de energie electrică provenită din unităţi dispecerizabile din România.
Pentru acoperirea deficitului, Sistemul Energetic Naţional dispune de mai multe surse interne, printre care energia eoliană, producţia hidro şi Grupul energetic Rovinari 4, potrivit Ministerului Energiei.
Capacitatea transfrontalieră disponibilă pentru schimburile de energie este de aproximativ 4.000 MW, ceea ce permite creşterea importurilor atunci când producţia internă nu acoperă consumul.
Ministerul Energiei susţine că operatorii de transport şi de sistem din Europa se coordonează pentru menţinerea securităţii alimentării, în condiţiile în care mai multe sisteme energetice din regiune sunt afectate de condiţiile meteorologice.
Autorităţile menţin recomandarea privind reducerea şi decalarea consumului în intervalul 19:00-23:00, perioada considerată critică pentru echilibrarea sistemului în orele de vârf.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
