Cinci organizaţii neguvernamentale – Comunitatea Declic, Greenpeace România, Agent Green, Peisaj Deschis şi Platforma pentru Adaptare Climatică – solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) să publice integral harta zonelor naturale identificate de specialişti pentru protecţie strictă.
Solicitarea vine în contextul dezbaterii publice lansate de minister pentru un proiect care propune protejarea strictă a 472 de zone prioritare, reprezentând 2,54% din suprafaţa României. Procentul este inferior angajamentului asumat de România prin Strategia UE privind biodiversitatea, respectiv protejarea strictă a 10% din teritoriu până în 2030.
ONG-urile susţin că analiza datelor publicate de minister indică faptul că peste 90% dintre suprafeţele incluse în propunerea actuală se află deja în arii naturale protejate. Suprafeţele propuse din afara ariilor protejate existente totalizează aproximativ 59.800 de hectare, echivalentul a 0,25% din teritoriul naţional.
Organizaţiile afirmă că, timp de aproximativ trei ani, o echipă de specialişti a lucrat pentru Ministerul Mediului la identificarea şi cartarea zonelor naturale care îndeplinesc criteriile pentru protecţie strictă. Procesul a inclus colectarea şi analiza unor date referitoare la păduri, râuri, pajişti şi alte ecosisteme considerate valoroase.
Ministerul nu a publicat însă integral hărţile cu suprafeţele identificate la începutul procesului de desemnare. În aceste condiţii, susţin organizaţiile, publicul poate analiza doar cele 2,54% de teritoriu incluse în propunerea actuală, fără să poată vedea toate suprafeţele identificate iniţial de specialişti.
„Publicul poate vedea ce a ajuns pe lista de 2,54%, dar nu poate vedea imaginea completă a zonelor identificate de specialişti şi nici ce suprafeţe au rămas în afara actualei propuneri”, se arată în comunicatul celor cinci organizaţii.
Lipsa hărţii integrale limitează posibilitatea unei evaluări complete a procesului prin care s-a ajuns de la suprafeţele identificate în urma studiilor la lista de 472 de zone aflată în dezbatere publică.
Organizaţiile precizează că nu solicită ca fiecare hectar identificat de specialişti să fie declarat automat zonă de protecţie strictă, ci publicarea integrală a hărţilor rezultate în urma studiilor finanţate printr-un contract public.
„După trei ani de studii realizate în baza unui contract public, cetăţenii au dreptul să ştie ce zone naturale valoroase au fost identificate şi ce s-a întâmplat cu ele”, a declarat Ciprian Găluşcă, director executiv al Platformei pentru Adaptare Climatică.
Cele cinci organizaţii cer, între altele, ca în prima etapă să fie incluse cel puţin suprafeţele aflate în proprietatea statului care au fost validate de experţi pentru protecţie strictă. Ele solicită Ministerului Mediului să explice public unde se află aceste suprafeţe şi de ce nu apar în propunerea actuală.
ONG-urile cer clarificarea rolului Romsilva şi al Administraţiei Naţionale „Apele Române” în procesul de selectare a suprafeţelor şi dacă aceste instituţii au avut, în fapt, posibilitatea de a bloca includerea unor zone propuse de specialişti.
O altă solicitare vizează instituirea imediată a unui moratoriu asupra exploatării pădurilor identificate pentru protecţie strictă, dar care nu au fost incluse în prima etapă. Organizaţiile cer suspendarea aplicării amenajamentelor silvice în aceste suprafeţe până la clarificarea statutului lor.
În lipsa unor măsuri de protecţie, unele dintre zonele identificate în urma studiilor ar putea fi exploatate sau degradate înainte de includerea lor în etapele următoare ale procesului.
„Dacă suprafaţa de 2,54% reprezintă într-adevăr doar «prima etapă», atunci natura identificată pentru etapele următoare trebuie să fie cunoscută şi protejată de pe acum”, a declarat Antoniu Bumb, campaigner Declic.
La rândul său, Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, a susţinut că obiectivul de 10% zone de protecţie strictă ar trebui să reprezinte baza reţelei ecologice naţionale. Valentin Sălăgeanu, campaigner Greenpeace România, a cerut, între altele, publicarea integrală a hărţilor GIS şi stabilirea unui calendar clar pentru desemnarea celor 10% de teritoriu.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
