Debitul Dunării la intrarea în România ar putea coborî, în 6 august, sub pragul de 1.600 metri cubi pe secundă (mc/s), minimul înregistrat în luna august 2003, potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), citată de Administrația Națională „Apele Române”.
În prezent, debitul fluviului este de 1.550 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.700 mc/s, și cu peste 60% sub media lunii august, de 3.900 mc/s.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, debitul Dunării este cu aproximativ 25% mai redus, de la 2.000 mc/s în 2025 la 1.550 mc/s în 2026.
Potrivit autorităților, în ianuarie 1985 a fost înregistrat un debit de aproximativ 1.400 mc/s, însă această valoare nu este comparabilă cu situația actuală, deoarece a fost influențată de blocarea scurgerii apei din cauza formațiunilor de gheață de pe sectorul românesc al Dunării.
Situația hidrologică afectează și râurile interioare. Debite sub valorile normale sunt înregistrate în vestul țării, în Crișana și Banat, precum și în Oltenia, Muntenia și Moldova. În unele sectoare din Crișana sunt deja semnalate fenomene de secare, iar autoritățile avertizează că acestea se pot accentua în perioada următoare, existând posibilitatea introducerii unor restricții temporare la alimentarea cu apă, în special în mediul rural.
Administrația Națională „Apele Române” apreciază că următoarele două săptămâni vor fi critice din punct de vedere hidrologic, în contextul deficitului de precipitații atât în România, cât și în bazinul superior al Dunării.
Precipitațiile căzute recent în Austria au determinat creșterea debitelor râurilor din această țară, însă efectele sunt estimate să ajungă la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă cinci zile. Chiar și în aceste condiții, autoritățile estimează că debitul Dunării va ajunge la aproximativ 1.600 mc/s sau ușor peste această valoare, nivel care rămâne semnificativ sub media multianuală.
Pentru limitarea efectelor scăderii nivelului apei, după finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forțele Navale Române, autoritățile intenționează să scufunde controlat barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, în amplasamente prestabilite, pentru a dirija un volum mai mare de apă dinspre Brațul Bala către Dunărea Veche. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala.
Potrivit instituției, coeficientul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare din România este de aproximativ 70%, acestea reprezentând rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației. Autoritățile afirmă că obiectivul principal este menținerea debitelor minime necesare inclusiv pentru producția de energie nucleară și fac apel la populație să reducă consumul de apă și energie în această perioadă de secetă hidrologică severă.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
