După o așteptare prelungă, întinsă pe toată ziua de vineri, 31 iulie, verdictul agenției de rating Fitch a mai „răcorit” mediul fiscal și de business autohton, în opoziție cu mercurul din termometre. Astfel, reputata agenție a decis să mențină ratingul de țară al României la BBB-, ultima treaptă investment grade, ceea ce înseamnă o gură de aer, practic, pentru toată economia românească și dă un semnal pozitiv oficialilor români, care au reușit să coboare deficitul bugetar la 6 luni la 2%.
În cazul în care acest lucru nu s-ar fi întâmplat, următoarea treaptă ar fi fost BB+, care este deja categoria speculative (junk), ceea ce ar fi însemnat efecte în cascadă pentru economia României, începând cu costul împrumuturilor necesare pentru ca statul român să funcționeze, care ar fi crescut, dar și pentru afacerile mici și milocii, spre exemplu în cazul creditelor necesare pentru finanțarea afacerilor, care ar fi devenit mai scumpe.
Pe de altă parte, în cazul anunțului Fitch de astăzi, importantă este și perspectiva: BBB- cu perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că ratingul rămâne neschimbat, dar există un risc ridicat de retrogradare în următoarele 12-24 de luni dacă situația fiscală nu se îmbunătățește.
Într-o opinie pentru Forbes România, Ioana Arsenie – strateg financiar, Trusted Advisor, explică faptul că menținerea ratingului este un semnal de încredere în rezultatele pozitive parțiale ale măsurilor de corecție ale guvernului demis și un vot pozitiv pentru reziliența mediului economic privat din România.
Astfel, spune aceasta, răsuflăm ușurați, dar nici pe departe nu e un motiv de mândrie și nu știm care este planul de acțiune pentru ca acești indicatori strategici de performanță globală la nivel de țară să fie mai buni peste un an.
„Cred că este foarte bine să comunicăm la nivel larg modul în care funcționează aceste lucruri. Evaluările agențiilor de rating privesc modul în care țara este gestionată pe toate palierele, dar și perspectivele, încrederea că rezultatele se vor stabiliza și îmbunătăți”, explică Ioana Arsenie.
Pe de altă parte, continuă aceasta, poate că omul de rând sau chiar antreprenorii și micii întreprinzători nu acordă interes suficient acestor moment, dar trebuie explicat că potențialul la fiecare nivel în economie este limitat de ceea ce oferă economia în ansamblu, iar aici, explică Ioana Arsenie, vorbim de inflație, stabilitatea monedei, dobânzi, gradul de impozitare a veniturilor, eroziunea averii nete sau capacitatea de multiplicare prin instrumente de capital.
„Într-o relație comercială, de exemplu între o companie românească și un partener extern, este o practică uzuală să se facă o evaluare de risc și să se atribuie un rating – automat fiind solicitate garanții sau condițiile comerciale fiind afectate de acest rating. Ceea ce trebuie înțeles este că scorul de risc al unei companii românești este automat afectat de riscul de țară. Adică o companie românească și una poloneză, din aceeași industrie, cu aceleași cifre, nu sunt egale în fața unui partener comercial. Compania românească este penalizată de ratingul de țară și nu are cum să contracareze acest fapt”, explică aceasta. De aceea, concluzionează Ioana Arsenie, o mai bună înțelegere a acestor subiecte poate să corecteze anumite derapaje de management la nivel macroeconomic, prin responsabilizarea celor care ne conduc, dar și la nivel individual, în modul în care alegem să facem business și în comportamentele economice personale.
În concluzie, se poate spune faptul că, după această decizie, România începe să vadă limanul redresării bugetare, după contraperformanța deficitului de peste 9% acumulat în 2025. Chiar și așa, însă, țara noastră este departe de ținta de 3% trasată de Comisia Europeană, din moment ce deficitul asumat pentru acest an este de 6,2%.
