Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenţia că atacatorii online apelează, tot mai des, la ClickFix, o tehnică prin care utilizatorii sunt convinşi să ruleze comenzi maliţioase pentru dispozitivele lor.
Specialiştii DNSC explică mecanismul acestei tehnici de inginerie socială: „Ai întâlnit vreodată un mesaj pe un site online care îţi cere să demonstrezi că nu eşti robot, iar apoi te îndeamnă să rulezi o comandă pe dispozitiv pentru a continua? Exact aşa funcţionează ClickFix, o tehnică de inginerie socială care exploatează încrederea ta în verificările obişnuite, precum verificările CAPTCHA.”
Atacul are doi paşi. Primul presupune afişarea unei erori sau a unei solicitări de verificare false, pe un site suspect, de obicei nou creat şi controlat de atacatori, sau pe un site legitim, compromis de aceştia. Al doilea pas presupune ghidarea victimei să copieze şi să execute manual o comandă, de obicei prin fereastra “Run” din Windows, PowerShell sau Terminal (macOS şi Linux). „Rezultatul: execuţi chiar tu o comandă care poate compromite dispozitivul”, precizează DNSC.
Experţii recomandă câteva măsuri de precauţie: să nu se copieze şi să nu se ruleze niciodată comenzi pe dispozitiv care nu sunt înţelese; să existe suspiciune faţă de solicitările care cer acces la Run, PowerShell sau Terminal; să fie menţinut antivirusul activ şi actualizat; şi să fie raportate mesajele suspecte echipei IT sau autorităţilor competente.
„ClickFix nu forţează nimic, te convinge pe tine să apeşi butonul greşit. Fii atent la ce comenzi execuţi şi verifică mereu, înainte să acţionezi”, precizează experţii DNSC, care recomandă raportarea incidentelor prin formularul https://pnrisc.dnsc.ro/ sau prin apel la 1911.
Alte metode frecvente de fraudă semnalate de DNSC
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde a fi un membru al familiei şi că şi-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr şi, sub presiunea urgenţei, să trimită bani pe contul unui “prieten”, întrucât ruda respectivă nu ar mai avea acces la propriul cont bancar — totul prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoaşterea vocii.
Metoda Vishing: oportunitate de investiţii Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană îşi introduce datele într-un formular online care promite câştiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de aşa-zişi “consultanţi” care o conving să transfere bani pentru investiţii fictive, sumele ajungând direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunţată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un “ofiţer bancar”, un “poliţist” şi un “reprezentant BNR”, fiecare confirmat printr-un număr de telefon falsificat prin spoofing, fiind convinsă, sub presiunea urgenţei, să îşi mute economiile într-un cont pretins “sigur”, de unde sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul: schema complexă cu autorităţi este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanţi falşi ai băncii, poliţiei şi BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimaţie şi acorduri de confidenţialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăşi un credit şi să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei, conversaţia fiind ştearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul”: vocea clonată cu inteligenţă artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc AI pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunţând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Metoda „Nepotul la ananghie” funcţionează identic, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relaţia bunici-nepoţi, iar escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit şi are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. În ambele cazuri, presiunea emoţională intensă face ca victima să nu mai verifice identitatea reală a apelantului.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
