Modelul de școală construit de Alina Gânj, Managing Director și cofondatoarea International House & English Kids Academy, se bazează pe integrarea educației emoționale în procesul de învățare. Cât de fezabil este acesta într-o lume asediată de tehnologie?
Educația a devenit, în ultimii ani, un subiect de dezbatere publică în România, dar rezultatele, în realitate, sunt discutabile. Presiunea asupra sistemului este în creștere din cauza subfinanțării.
În acest peisaj, structura educațională construită de Alina Gânj, Managing Director și cofondatoarea International House & English Kids Academy, se conturează ca un demers antreprenorial centrat pe echilibru între performanță și dimensiunea umană. Lansată în 2002, organizația a evoluat de la o inițiativă personală la un holding educațional structurat pe mai multe direcții, cu accent pe calitate, consistență și impact pe termen lung. „La început a fost, foarte sincer, o alegere de viață. Când am pornit acest drum, nu am plecat de la ideea de a construi doar o afacere, ci de la dorința de a construi ceva care să conteze cu adevărat pentru copii. Pentru copiii noștri, dar și pentru alți copii care meritau acces la educație de calitate”, mărturisește Alina Gânj.
Această motivație inițială a stat la baza afilierii la rețeaua International House, un pas prin care fondatorii au urmărit introducerea unor standarde internaționale în predarea limbilor străine în România. Engleza a fost doar punctul de plecare pentru o construcție mai amplă, orientată spre dezvoltarea încrederii, autonomiei și inteligenței emoționale în rândul cursanților.
De-a lungul timpului, compania a evoluat într-un holding educațional organizat pe trei piloni principali: zona dedicată copiilor, prin English Kids Academy; divizia pentru adulți și corporate training; și Teacher Training Centre, axat pe formarea profesorilor prin programe precum CELTA, DELTA și IHCYLT. Această structură nu se limitează la livrarea de cursuri, ci integrează toate etapele de dezvoltare ale cursantului și contribuie la profesionalizarea continuă a profesorilor.
Inițiativa privată în educație are particularități și riscuri specifice. Lipsa unor rezultate imediate și presiunea de a menține calitatea într-un context economic dificil sunt provocări constante. În acest sens, Alina Gânj subliniază importanța echilibrului între creștere și rigoare: „Antreprenoriatul în educație are un specific aparte: lucrezi într-un domeniu esențial pentru societate, dar care nu produce marje spectaculoase pentru business și nici rezultate instant pentru cursant. Aici, riscul cel mai mare este să sacrifici calitatea de dragul creșterii rapide”. Există și riscuri externe: schimbări legislative, presiune economică, crize care afectează imediat puterea de cumpărare a familiilor și bugetele companiilor. „Noi am trecut prin momente dificile, criza din 2009-2010 și apoi pandemia și tocmai acestea ne-au obligat să devenim mai disciplinați și mai atenți la sustenabilitate”, precizează Gânj. Avantajul major al domeniului rămâne impactul pe termen lung asupra oamenilor, reflectat în loialitate și reputație.
Un element important pentru poziționarea companiei este introducerea în România a programului RULER, dezvoltat de Yale Center for Emotional Intelligence. Acesta aduce în prim-plan rolul emoțiilor în procesul de învățare și oferă instrumente concrete pentru dezvoltarea inteligenței emoționale. „Pentru noi, pionieratul RULER în România înseamnă să fi adus în mod instituțional un model validat științific, care pune emoțiile acolo unde le este locul: în centrul învățării, nu la periferia ei”, declară Alina Gânj. Implementarea acestui program a schimbat dinamica din clasă, contribuind la crearea unui limbaj comun între profesori, elevi și părinți, dar și la dezvoltarea unui climat educațional mai echilibrat și mai eficient.
În ceea ce privește mediul de business, educația privată este definită de un tip special de capital: încrederea. Fie că este vorba despre părinți sau companii, decizia de a investi în educație presupune o așteptare legată de viitor, ceea ce impune standarde ridicate și o relație pe termen lung cu clientul. „Să faci afaceri în educația privată înseamnă, în primul rând, să accepți că lucrezi cu un tip de capital foarte sensibil: încrederea. Părinții nu cumpără doar un curs. Companiile nu cumpără doar ore de training. Toți cumpără o promisiune legată de viitor”, subliniază antreprenoarea.
Anul 2025 a marcat pentru organizație un moment de consolidare și clarificare strategică, în care s-a evidențiat identitatea de centru de excelență în educație lingvistică și dezvoltare umană. S-a înregistrat o creștere a cererilor pentru programe personalizate și o consolidare a componentei de teacher training. Începutul anului 2026 a fost caracterizat de prudență, pe fondul unei situații economice și sociale incerte. Cu toate acestea, compania și-a menținut perspectiva echilibrată, în care educația rămâne o prioritate.
Filozofia de business a companiei este ancorată în ideea că educația reprezintă o investiție pe termen lung, nu un consum imediat. Alina Gânj explică: „Filozofia noastră de business pornește de la o idee foarte simplă: educația este o investiție pe termen lung, nu un consum de moment. Din acest motiv, nu am urmărit niciodată creșterea cu orice preț”. Profitul financiar este privit ca un instrument de susținere a dezvoltării și nu ca un scop în sine. Cu o profitabilitate situată, în anii cei mai buni, între 10 și 15%, compania a ales constant să reinvestească în calitate, infrastructură și experiența cursanților.
În ceea ce privește educația din România, Alina Gânj adoptă o perspectivă echilibrată, recunoscând atât problemele existente, cât și potențialul de transformare. Lipsa de coerență, nevoia de formare continuă a profesorilor și importanța educației emoționale sunt elemente centrale în această analiză. „Ce lipsește cel mai mult este coerența: formare serioasă și permanentă a profesorilor, educație emoțională structurată, mai mult sens în învățare, mai puțină rușine în clasă și mai multă relevanță pentru viața reală”, spune antreprenoarea. Școala viitorului nu va fi definită de tehnologie, ci de felul în care rămâne centrată pe copil, pe om.
La nivel de leadership, viziunea sa este orientată spre dezvoltarea oamenilor și crearea unui cadru care să susțină performanța. Liderul este definit prin impactul asupra celorlalți, iar stilul de conducere îmbină empatia cu rigoarea și disciplina.
Într-o perioadă marcată de frământări și incertitudini, rolul profesorului capătă noi valențe, depășind simpla transmitere de informații. Educația devine un proces de formare a discernământului, a gândirii critice și a echilibrului emoțional. „Profesorul este, tot mai mult, omul care îl ajută pe copil să înțeleagă lumea fără să fie copleșit de ea. Iar educația ar trebui să însemne exact asta: nu doar acumulare de conținut, ci formare de discernământ, autonomie, capacitate de colaborare, reziliență și gândire critică”, precizează Gânj.
Pentru 2026, obiectivele companiei vizează consolidarea celor trei piloni principali, aprofundarea diferențiatorului educațional și menținerea poziționării ca centru de excelență. Direcția rămâne aceeași: formarea unor oameni mai încrezători, mai bine pregătiți și capabili să facă față unui viitor în continuă schimbare. „Îmi doresc să creștem în continuare în zona de copii și adolescenți, să consolidăm parteneriatele corporate, să întărim și mai mult Teacher Training Centre și să păstrăm această poziționare de centru de excelență”, conchide Alina Gânj.
