România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate durate efective de lucru din Uniunea Europeană, însă rămâne sub media europeană în ceea ce privește participarea la piața muncii, potrivit unei analize realizate de EY România pe baza datelor Eurostat și a unui studiu al Consiliului Economic și Social (CES).
Conform datelor Eurostat pentru 2024, persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani au lucrat în România, în medie, 38,8 ore pe săptămână la locul principal de muncă, comparativ cu media de 36 de ore la nivelul Uniunii Europene.
În același timp, rata de ocupare a populației din aceeași categorie de vârstă a fost de 69,5% în România, sub media europeană de 75,8%. Diferența dintre rata de ocupare a femeilor și cea a bărbaților a fost de 18,1 puncte procentuale, aproape dublă față de media UE, de 10 puncte procentuale.
Analiza semnată de Claudia Sofianu, Partener și People Advisory Services Leader la EY România, susține că aceste date indică o problemă structurală a pieței muncii, în care numărul mare de ore lucrate nu este însoțit de o participare mai ridicată a populației active.
Studiul Consiliului Economic și Social privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală, publicat în 2025, identifică drept principale surse de presiune asupra angajaților programul prelungit de lucru, extinderea activității prin utilizarea tehnologiei și responsabilitățile familiale.
Aceste elemente au efecte directe asupra companiilor, prin creșterea fluctuației de personal, dificultăți de recrutare, absenteism și reducerea productivității. În același timp, la nivel macroeconomic, presiunile asupra forței de muncă pot conduce la scăderea participării pe piața muncii și la accentuarea deficitului de personal.
EY atrage atenția că, deși România a transpus în legislația națională directivele europene privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală și condițiile de muncă transparente și previzibile, aplicarea practică a acestor măsuri rămâne o provocare.
Modificările introduse prin Legea nr. 283/2022 și OUG nr. 117/2022 au extins drepturile privind concediul paternal, concediul de îngrijitor, absențele pentru urgențe familiale și posibilitatea solicitării unor forme flexibile de muncă. Analiza arată că utilizarea acestor drepturi este încă limitată în multe organizații, iar programul de lucru continuă să se prelungească dincolo de orele obișnuite.
Pe fondul deficitului de forță de muncă și al dificultăților de retenție a angajaților, organizarea muncii și flexibilitatea programului devin factori cu impact direct asupra competitivității companiilor, alături de politicile privind serviciile de îngrijire, sănătatea mintală și formarea profesională continuă.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
