FacebookTwitterLinkedIn

Violoncelist, membru al Filarmonicii Brașov și fondator al proiectului CulturHub, Radu Croitoru vorbește despre muzica clasică în era inteligenței artificiale, despre nevoia de cultură autentică și despre cum arta poate crea punți reale între oameni și comunități.

Cum a început povestea dvs. cu muzica și violoncelul?

Povestea mea a început firesc, dar și cu mult destin. Aveam un pian în casă, iar după ce am văzut filmul Titanic, am încercat să reproduc melodia fără să cunosc notele. Faptul că mi-a ieșit foarte bine le-a arătat părinților mei că am o înclinație muzicală care merită cultivată. Așa am ajuns la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău, unde mi s-a recomandat violoncelul. Vin dintr-o familie în care muzica a fost mereu prezentă, așa că începutul meu artistic nu a fost întâmplător.

Sunteți membru al Filarmonicii Brașov, dar și inițiator al unor proiecte culturale. Cum le îmbinați?

Pentru mine, aceste două direcții se completează perfect. Activitatea din Filarmonică mă menține conectat la viața unei orchestre profesioniste, iar proiectele culturale îmi oferă libertatea de a crea contexte noi și de a construi punți între artă și societate. Una îmi oferă rigoare, cealaltă – sens și evoluție.

Ce v-a determinat să fondați CulturHub în Republica Moldova?

CulturHub a apărut din nevoia de a aduce împreună mai multe idei și oameni care împărtășesc aceeași viziune. Cred că Republica Moldova are nevoie de platforme culturale care să genereze continuitate și inovație. Pentru mine era important să construiesc o echipă și să dezvoltăm proiecte cu impact real în comunitate.

Cum vedeți viitorul muzicii clasice în era inteligenței artificiale?

Muzica a reflectat întotdeauna epoca în care a fost creată, iar inteligența artificială face parte din prezentul nostru. În muzica comercială, AI-ul schimbă deja foarte mult procesul de producție, însă în muzica clasică îl văd mai degrabă ca pe un instrument, nu ca pe un înlocuitor al artistului.

Inteligența artificială nu poate înlocui sensibilitatea sau discernământul artistic, dar poate accelera procese și poate deschide perspective noi.

Poate AI-ul să devină un partener real pentru artiști?

Da, dacă este înțeles ca instrument de colaborare. Un artist contemporan nu își mai permite să ignore aceste transformări. Folosit inteligent, AI-ul poate economisi timp, poate rafina procesele creative și poate deschide direcții estetice noi.

În același timp, democratizează creația. Astăzi, chiar și cineva fără studii academice poate iniția un proiect artistic relevant.

„Cred că viitorul aparține artiștilor capabili să combine profunzimea umană cu flexibilitatea tehnologică. Tehnologia nu trebuie să înlocuiască emoția, ci să o amplifice și să deschidă noi forme prin care arta poate ajunge mai aproape de oameni.”

Lucrați la proiectul „Soundscape”. Ce aduce nou?

„Soundscape” explorează relația dintre sensibilitatea umană și tehnologie. Partitura pentru pian este generată cu ajutorul AI-ului, iar noi intervenim apoi cu două violoncele și sound design. Practic, construim un dialog între emoția umană și inteligența tehnologică.

Este un format nou, creat pentru un public curios și deschis către experiențe culturale inovatoare.

Cartea dvs. vorbește despre succesul unui muzician. Ce înseamnă succesul astăzi?

Pentru mine, succesul nu înseamnă doar vizibilitate sau validare externă. Înseamnă coerență între vocație, muncă și rezultate. Succesul înseamnă să evoluezi și să rămâi fidel direcției tale.

Am scris această carte din dorința de a transforma experiențele și lecțiile mele într-un reper util pentru tinerii muzicieni aflați la început de drum.

Cât de important este ca muzica să iasă din spațiile convenționale?

Este esențial. Muzica live, adusă aproape de oameni, în contexte neconvenționale, sparge distanța psihologică față de concertul clasic.

În același timp, cred că este important să alegem conștient ce ascultăm și să nu lăsăm doar algoritmii să decidă pentru noi. Muzica ne poate deschide către emoții, perspective și conexiuni noi.

Cum vedeți noua generație de artiști din România?

O văd ca pe o generație curajoasă și deschisă spre experiment. Observ artiști care regândesc concertele, folosesc tehnologia și construiesc proiecte adaptate publicului de astăzi.

Noua generație înțelege că talentul nu mai este suficient fără comunicare, strategie și capacitatea de a crea experiențe relevante.

Care este mesajul pe care doriți să îl transmiteți prin proiectele dumneavoastră?

Arta merită să fie trăită, nu doar consumată întâmplător. Pentru mine, ea nu este un lux decorativ, ci un mod de a înțelege mai bine lumea și pe noi înșine. Prin tot ceea ce fac, încerc să contribui la un progres cultural real și să aduc cultura mai aproape de oameni.

____

* conținut sponsorizat