Consiliul Național al Audiovizualului a aplicat 66 de amenzi, în anul 2025, în valoare totală de 1,7 milioane de lei, într-un an marcat de frământări și controverse. Cazul Realitatea Plus reflectă tensiunile dintr-o piață media tot mai polarizată.
Cel mai important eveniment petrecut în Săptămâna Patimilor, care a produs o puternică emoție pe scena publică românească, a fost decizia Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) de retragere a licenței televiziunii Realitatea Plus. Motivul? 28 de amenzi neplătite din anul 2024, în valoare de 605.000 de lei. Consiliul a votat această decizie potrivit reglementărilor din Legea Audiovizualului, conform cărora instituția poate retrage licența unui radiodifuzor dacă acesta nu face dovada achitării amenzilor în termen de șase luni de la data aplicării sancțiunii.
Retragerea licenței a stârnit valuri de comentarii pro și contra, împărțind, ca de obicei, opinia publică în două tabere. Unii s-au bucurat, considerând că „televiziunea poporului”, care îl susține pe Călin Georgescu, își merită soarta, în timp ce alții au protestat vehement, acuzând un abuz din partea autorităților la adresa libertății de exprimare. Firesc, s-au lansat numeroase scenarii, conspirații și ipoteze privind jocuri de culise.
Realitatea Plus a susținut, prin ordine de plată, că amenzile au fost achitate și a depus la CNA o solicitare de reanalizare a deciziei. Aceasta a fost respinsă. Televiziunea nu s-a lăsat și, o zi mai târziu, a obținut în instanță suspendarea deciziei CNA. Curtea de Apel București a suspendat decizia Consiliului de retragere a licenței Realitatea Plus, permițând televiziunii să își continue emisia până la pronunțarea unei soluții finale. Televiziunea a deschis două acțiuni în instanță împotriva deciziei CNA: una pentru anularea acesteia și o a doua, soluționată de Curtea de Apel, prin care a solicitat suspendarea aplicării măsurii până la judecarea fondului.
După pronunțarea Curții de Apel București, tensiunea s-a mai diminuat: televiziunea și-a văzut ușurată situația, membrii CNA au intrat în vacanța de Paște, iar cele două tabere de susținători s-au potolit în așteptarea Sfintelor Sărbători. Ulterior, subiectul a fost împins în plan secund. Oricum, CNA și Realitatea Plus se vor întâlni în instanță.
Acest caz, care a stârnit atâtea patimi, putea fi anticipat în Raportul de activitate al CNA pe anul 2025, oficializat pe 31 martie a.c., cu 10 zile înainte ca instituția de reglementare în audiovizual să decidă retragerea licenței Realitatea Plus. În document, la capitolul „Activitatea juridică”, se arată că Realitatea Plus este „campioana” sancțiunilor și amenzilor. Astfel, pe parcursul anului trecut, televiziunea deținută de familia omului de afaceri Maricel Păcuraru a primit 29 de amenzi de la CNA, pentru diverse încălcări ale Legii Audiovizualului, în valoare totală de 1,15 milioane de lei.
Este o sumă considerabilă, dacă ne raportăm la dificultățile financiare din piața media din România și la faptul că, pe locul al doilea în clasamentul celor mai amendate televiziuni, se află România TV, cu 20 de amenzi, în valoare de 300.000 de lei. Distanța dintre primul și al doilea loc este semnificativă.
Așadar, bilanțul amenzilor încasate de Realitatea Plus în 2025, prezentat în raportul de activitate, anticipa „ciocnirea” din Săptămâna Patimilor. Nu se pune la îndoială justețea acestor amenzi – articolul de față nu urmărește acest lucru –, dar, în calitate de „băiat rău” al pieței TV din România, Realitatea Plus trebuia, mai devreme sau mai târziu, să ajungă în situația de a-și vedea licența pusă în pericol. Lucrul s-a întâmplat, așa cum am amintit, în Săptămâna Patimilor.
Mai mult, documentul CNA arată că Realitatea Plus a primit 31 de somații și patru sancțiuni privind obligația de a difuza, timp de 10 minute, între orele 19.00-19.10, numai textul deciziei de sancționare. Palmaresul sancțiunilor este, așadar, foarte bogat.
Cea de-a doua televiziune „indisciplinată” este România TV, care, pe lângă cele 20 de amenzi deja amintite, a primit 19 somații, două decizii privind obligația de a difuza, timp de 10 minute, între orele 19.00-19.10, numai textul deciziei de sancționare și o decizie privind obligația de a difuza, timp de trei ore, între orele 18.00-21.00, numai textul deciziei de sancționare.
În fapt, Realitatea Plus și România TV au fost televiziunile care au dat cele mai mari bătăi de cap membrilor CNA în cursul anului 2025. Nu comentăm opțiunile jurnalistice ale acestor televiziuni de știri; fiecare trăiește, până la urmă, din propriul rating.
Televiziunea Antena 3 CNN, un jucător important pe nișa știrilor TV, se poate lăuda că a fost relativ „cuminte”: a primit două amenzi, în cuantum de 25.000 de lei, și doar nouă somații. Parfum!
În cursul anului trecut, CNA a emis 179 de sancțiuni. Este mult, este puțin? Probabil că acesta este numărul corect. Dintre acestea, șase decizii au vizat obligația radiodifuzorilor de a difuza, timp de 10 minute, între orele 19.00-19.10, numai textul deciziei de sancționare. Au fost aplicate 66 de amenzi, în cuantum total de 1.707.500 de lei, și 106 somații. Trebuie precizat că plata amenzilor se face la Trezoreria Statului, iar banii nu intră în conturile CNA. Astfel, Consiliul amendează, dar nu încasează.
Dacă privim Raportul de activitate al CNA doar din perspectiva amenzilor și sancțiunilor, riscăm să facem greșeala de a considera Consiliul drept un Pristanda al audiovizualului: „Două la Realitatea Plus, cinci la România TV, trei la Antena 3 CNN – curat murdar, coane Fănică!” Activitatea CNA este mult mai complexă decât simplul fapt de a vota o amendă.
Consiliul s-a întrunit în 101 ședințe publice și a eliberat 305 licențe audiovizuale, ca urmare a acordării, prelungirii sau cedării acestora, precum și a modificărilor intervenite în structura acționariatului, denumirii ori sediului social al societăților, a schimbării denumirii serviciului de programe sau a zonei de difuzare. S-au acordat 68 de licențe noi, s-a prelungit cu încă nouă ani termenul de valabilitate pentru 158 de licențe și au fost cedate sau preluate 15 licențe. CNA a mai acordat șase avize noi de retransmisie a serviciilor de programe prin rețele de comunicații electronice.
Consiliul a răspuns, prin intermediul Serviciului Comunicare și Relații Publice, la 8.529 de petiții transmise în scris, referitoare la posturile centrale de televiziune și radio și la materiale audiovizuale din mediul online. Alte 1.823 de petiții au vizat radiodifuzorii din teritoriu, rețelele CATV, licențe audiovizuale, decizii de autorizare și conținut online, fiind instrumentate de Direcția control. În 2025, CNA a adoptat 412 decizii privind ordinul de acțiune împotriva conținutului ilegal încărcat pe principalele platforme online: YouTube – 31, Facebook – 167, Instagram – 21, TikTok – 180, X – 10, Thirds – 3.
Amenzile reprezintă, pentru presă, partea spectaculoasă și „vandabilă” a activității CNA, având un impact puternic în opinia publică și contribuind la crearea imaginii de cenzor sau instrument al puterii politice. Este însă o percepție eronată. CNA are o misiune dificilă într-o piață concurențială și extrem de diversificată.
