Prima lună a războiului din Iran, suprapusă tensiunilor interne legate de aprobarea bugetului de stat, scumpirea carburanților și inflație, ar fi trebuit să aducă un nou vârf de audiență pentru televiziunile de știri. Estimările nu s-au confirmat.
În realitate, ratingurile TV din martie confirmă o tendință tot mai evidentă: conținutul editorial nu mai este suficient pentru a ține publicul în fața micilor ecrane. Mai mult, formatele știrilor și talk-show-urilor sunt neschimbate de mulți ani, cu aceiași moderatori și invitați, generând plictiseală și un aer prăfuit.
Deși subiectele externe au generat interes punctual – în special în prime-time, unde Antena 3 CNN, Digi24 și B1 TV au înregistrat creșteri –, consumul general de televiziune liniară a fost afectat de factori externi pieței media. Încălzirea vremii în luna martie a redus timpul petrecut în fața televizoarelor (consum pe telecomandă), în ciuda războiului din Iran, iar românii au început să își ia informațiile tot mai frecvent din mediul digital, în special de pe site-urile de știri. Astfel, sezonalitatea a avut un impact mai puternic decât agenda publică. Migrarea către activități în aer liber – de la muncile agricole în mediul rural până la socializarea în spațiile urbane – a erodat audiențele televiziunilor de știri, în ciuda unei luni dominate de evenimente majore.
Datele de audiență din martie conturează un profil clar al consumatorului de televiziune de știri: un public predominant bătrân, fidel, dar tot mai puțin completat de generațiile tinere.
România TV a rămas liderul pieței, în ciuda unei scăderi de 10.000 de telespectatori în prime-time (orele 19.00-24.00) față de februarie, până la o medie de 271.000 de persoane pe minut. Structura audienței explică, în mare măsură, această stabilitate relativă: 79,2% dintre telespectatori au peste 55 de ani, iar 65,6% depășesc 65 de ani – cea mai ridicată pondere din segmentul știrilor TV. În același timp, doar 21,5% dintre telespectatori au studii superioare, cel mai scăzut nivel din nișă. Interesant este însă că televiziunea a atras și 3,3% din segmentul 18-24 de ani, cel mai mare procent de tineri din categoria televiziunilor de știri, chiar dacă aceștia rămân, în general, utilizatori ocazionali ai telecomenzii.
Antena 3 CNN a câștigat 39.000 de telespectatori, ajungând la 186.000 pe minut în prime-time, fără a amenința însă poziția liderului. Și aici, publicul a fost majoritar matur: 74,4% au peste 55 de ani, iar 55% peste 65 de ani. Spre deosebire de România TV, televiziunea Antena 3 CNN a atras un public mai educat – 34,8% cu studii superioare – și a înregistrat cel mai mare procent pe segmentul 25-34 de ani (3,7%), un indiciu timid al unei deschideri către publicul mai tânăr. Televiziunea a fost principala sursă de informații despre războiul din Iran, beneficiind de sprijinul rețelei internaționale CNN.
Realitatea Plus și-a menținut audiența la 145.000 de telespectatori pe minut în prime-time, la nivel național, dar profilul rămâne similar: 73% dintre telespectatori au peste 55 de ani, iar 52,3% peste 65 de ani. Publicul tânăr este marginal (0,7% în segmentul 25-34 și 1,3% în 18-24), iar ponderea persoanelor cu studii superioare este de 20,6%.
Digi24 a rămas televiziunea publicului educat: 52% dintre telespectatori au studii superioare, cel mai mare procent din piață. Structura de vârstă este, de asemenea, mai echilibrată: 61% au peste 55 de ani, iar segmentul 65+ reprezintă 39%, mult sub nivelul competitorilor direcți. Televiziunea are și cea mai puternică prezență în categoria 35-44 de ani (11%). Cu toate acestea, audiența rămâne modestă: 90.000 de telespectatori pe minut în prime-time, chiar dacă a crescut cu 20.000 față de luna precedentă.
B1 TV s-a remarcat printr-o dinamică pozitivă, câștigând 12.000 de persoane, până la 54.000 de telespectatori pe minut, în prime-time. 46% dintre aceștia au studii superioare, plasând postul pe locul al treilea din acest punct de vedere, după Digi24 (52%) și Euronews (48,4%). Totuși, 78% din audiență are peste 55 de ani, iar publicul tânăr este aproape inexistent. Este și televiziunea cu cea mai mare pondere a bărbaților (56%).
La polul opus, televiziunile cu audiențe reduse – TVR Info și Euronews – nu au reușit să depășească statutul de jucători minori. În martie, TVR Info a avut un rating mediu de 11.000 de telespectatori pe minut, cu un public majoritar feminin (56,5%) și matur (66,7% peste 55 de ani). Euronews a ajuns la 6.000 de telespectatori, câștigând doar 1.000 de persoane, cu un procent de 48,4% din audiență având studii superioare. Prima News rămâne la un nivel redus de consum, cu o medie de 1.460 de telespectatori pe minut pe parcursul întregii zile, în scădere cu 90 de persoane față de februarie.
Radiografia lunii martie arată clar că televiziunea de știri din România se sprijină în continuare pe un public stabil, dar îmbătrânit. În timp ce seniorii au rămas fideli consumului clasic pe telecomandă, generațiile tinere au migrat către platformele digitale, unde accesul la informație este mai rapid și mai fragmentat. În plus, factori aparent externi, precum încălzirea vremii, au fost determinanți pentru audiență, într-un context în care televiziunea liniară pierde teren în fața unui consum media tot mai flexibil.
Chiar și într-o lună marcată de războiul din Iran și tensiunile economice, telecomanda rămâne, în esență, un instrument al publicului matur. Pentru restul, știrile se consumă din ce în ce mai rar pe ecranul televizorului și din ce în ce mai des pe telefon.
52% reprezintă ponderea publicului cu studii superioare din audiența în prime-time a televiziunii Digi24, în luna martie, cea mai mare de pe segmentul televiziunilor din știri.
