Mai mult de jumătate dintre români însă recunosc că fac cumpărături financiare impulsive.
Potrivit cercetării, comportamentele impulsive apar în special în cazul promoțiilor, reducerilor sau achizițiilor online făcute fără planificare prealabilă. Studiul evidențiază o diferență între percepția asupra disciplinei financiare și obiceiurile reale de consum.
Deși majoritatea românilor consideră că își gestionează atent banii, 62% ajung periodic să ia decizii financiare pe moment, potrivit studiului. Pentru 1 din 4 români, lipsa de planificare financiară înseamnă un cost lunar de cel puțin 200 de lei.
Datele mai arată că românii sunt preocupați de administrarea bugetului personal într-un context economic marcat de inflație și costuri ridicate. Cu toate acestea, o parte semnificativă dintre respondenți spun că iau decizii financiare pe moment, fără analiză sau comparație prealabilă.
Autorii studiului definesc „impulsivitatea financiară” drept tendința de a face cheltuieli neplanificate, determinate de emoții, promoții sau dorințe imediate, în detrimentul obiectivelor financiare pe termen lung.
Între planificare și realitate apare adesea improvizația financiară. Studiul realizat de Frappe Digital pentru ING Bank arată că 62% dintre români sunt nevoiți să facă periodic improvizații financiare. Mai mult, 20% se confruntă lunar cu astfel de situații și chiar 15% spun că li se întâmplă de mai multe ori pe lună.
Studiul ING Bank analizează obiceiurile financiare ale consumatorilor români și modul în care acestea se schimbă în contextul economic actual.
Ce înseamnă improvizațiile financiare pentru respondenți:
- 62% – folosirea economiilor în alte scopuri decât cele planificate;
- 48% – împrumutul familial pentru cheltuieli neașteptate;
- 38% – amânarea plății unor facturi;
- 37% – transferurile urgente fără verificarea comisioanelor;
- 36% – schimbul valutar făcut la un cost dezavantajos.
De altfel, nivelul de reziliență financiară al românilor rămâne scăzut. Doar 1 din 5 respondenți ar putea acoperi ușor o cheltuială neprevăzută de 2.500 de lei, în timp ce peste o treime ar trebui să se împrumute sau să apeleze la economii, iar 1 din 10 nu ar reuși să o acopere.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
