Dintotdeauna, România-agricolă a fost o țară a contrastelor, în care agricultura performantă coexistă cu cea de subzistență. Dar tocmai un astfel de climat favorizează dezvoltarea pieței de noi tehnologii.
Industria noilor tehnologii se află în plină expansiune și în sectorul nostru agricol. Interesul crescut al fermierilor (în special cei care dețin ferme medii și mari) pentru tehnologia de precizie face din domeniul dronelor o industrie cu anumite particularități față de piețele mature din Europa de Vest.
Pe lângă marile branduri internaționale de utilaje agricole care au în portofoliu utilaje de „precision farming” și pentru care dronele fac parte din asigurarea de soluții complete pentru fermieri (dronele folosite pentru scanarea multispectrală, mapare agricolă, monitorizare a culturilor, gestionare a irigațiilor), România este și una dintre piețele importante din UE pentru producătorii asiatici de drone agricole cu așteptări de creștere mari în perioada următoare (dronele folosite pentru pulverizare ca alternativă în anumite condiții la utilajele de prelucrare la sol).
„Un rol-cheie în garantarea succesului acestor produse, pe piața românească, este asigurarea pentru fermieri de suport tehnic permanent, de consiliere în ceea ce privește respectarea normelor specifice legale. Numai așa se poate asigura accesul fermierilor la tehnologie de ultimă generație și la dezvoltarea competențelor de operare și întreținere”, explică Melania Ungureanu, director general al Titan Machinery România, distribuitorul exclusiv pe piața locală a utilajelor agricole CASE IH și Väderstad.
Fiind însă un domeniu nou, în România încă se lucrează la crearea unui cadru legislativ specific pentru reglementarea acestei categorii de produse, în prezent existând inițiative legislative. La data de 15 decembrie 2025, utilizatorii de drone agricole din România – fermieri, operatori certificați și specialiști în protecția plantelor – și-au exprimat îngrijorarea față de intenția de blocare sau restricționare nejustificată a legislației privind utilizarea dronelor agricole, care, la acea dată, se afla în dezbatere în Camera Deputaților.
Recent, Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senatul României a emis un aviz favorabil asupra unui set de amendamente legislative menite să modernizeze, simplifice și să clarifice reglementările privind utilizarea dronelor agricole în țara noastră. „Dronele agricole sunt o oportunitate, nu reprezintă un pericol. Această poziție este fundamentată pe experiență practică, date tehnice și rezultate reale obținute în fermele din România, nu pe presupuneri sau percepții eronate vehiculate în spațiul public. Tehnologia dronelor agricole este matură, testată și utilizată la scară largă în state cu agricultură performantă precum SUA, Brazilia, China, Japonia sau Australia. România are oportunitatea de a adopta un cadru legislativ modern, aliniat realităților din teren, orientat spre eficiență, siguranță și sustenabilitate”, declara, la acea vreme, Raul Gușeilă, CEO & fondator Riagro, companie inițiatoare a petiției „Dronele agricole nu sunt un pericol. Sunt o oportunitate”.
Însă, odată ce se va rezolva cu partea legislativă, piața dronelor va accelera, urmând a fi pe un trend de creștere exponențială, spun jucătorii din piață. „În acest moment, în fermele din România, dronele agricole reprezintă un instrument strategic pentru modernizare și creșterea competitivității, mai ales în fermele medii și mari orientate spre agricultură de precizie. Totuși, costurile, cadrul legislativ și necesarul de competențe rămân principalele bariere. În practică, cele mai bune rezultate apar atunci când dronele sunt integrate ca parte a unui sistem agricol digital, nu utilizate izolat”, explică directorul general al Titan Machinery România.
În ceea ce privește vestul Europei, situația dronelor este diferită în funcție de reglementările fiecărei țări: de exemplu, Franța permite pulverizare cu drone în condiții reglementate foarte strict. Aici, s-a autorizat folosirea dronelor pentru aplicarea de pesticide considerate „cu risc redus”, în special pe terenuri dificile (de exemplu, viță-de-vie în pantă). Spania are alte reglementări, aici se permite folosirea de drone în baza unor permise regionale; și în Italia pot fi eliberate permise pe baza unor derogări. În Germania, în schimb, statutul dronelor este unul foarte strict.
Marea provocare în Europa rămâne armonizarea procesului de regularizare și autorizare, precum și costurile mari și pașii birocratici de parcurs pentru permiterea operării.
La ce însă poți utiliza o dronă agricolă?
„În primul rând, are rolul de a distribui în mod eficient substanțele din complexul fito-tehnic sau de protecție a culturilor. Drona poate suplini și ca distribuție a îngrășămintelor, excepție făcând produsele pentru protecția culturilor. De asemenea, o dronă poate efectua o analiză a stării de vegetație și sănătate a culturilor. Mai mult, poate să cartografieze terenurile”, precizează și Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn, expert și analist al pieței de cereale. Potrivit lui Cezar Gheorghe, la categoria randamentul unei drone, din punct de vedere operațional, putem vorbi despre „acoperirea unei suprafețe de până la 210 de hectare pe zi, economii în utilizarea substanțelor active de până la 30%, economii în ceea ce privește consumul de apă pentru amestecul substanțelor active în soluția ce trebuie pulverizată, iar pulverizarea se efectuează cu precizie, reducând costurile și risipa”.
Practic, utilizarea unei drone agricole în comparație cu un utilaj agricol are destule avantaje, precum: evitarea tasării terenurilor, reducerea costurilor operaționale în fermă cu 30-40% și reducerea resursei umane în intervențiile agricole.
„La dezavantaje trecem autonomia de zbor, care este în funcție de modelul ales, uneori restrictivă, capacitatea rezervorului și a bateriei, care face ca aceasta să fie rechemată pentru cele două operațiuni, și, nu în ultimul rând, costurile încă ridicate și necesitatea licențierii operatorului.”
Prețul unei drone performante se ridică în prezent și până la 60.000 de euro. Cu toate acestea, în următorii 10 ani, spune Cezar Gheorghe, dronele agricole vor deveni un firesc al activităților agricole românești.
„Privind partea de logistică, în viitorul apropiat, echipamentul care va pune punctul pe «i» este Zeppelin. După ce a sfârșit dezastruos în anul 1937, explodând, acesta a revenit la viață astăzi, într-o formă mult mai modernă, sigură și prietenoasă cu natura.” Zeppelin au fost primele aeronave de mari dimensiuni ce au permis transportul aerian comercial pe distanțe lungi. Acestea sunt acum în testări intense în Marea Britanie. Și, deși la început a fost contractat în scopuri militare de către paza de coastă a Marii Britanii, pe măsură ce încărcătura creștea, acesta a fost adoptat și contractat de compania globală de transport și logistică Kuehne + Nagel International, pentru transportul de mărfuri.
„Gândiți-vă ce ar însemna pentru agricultură și mediu un transfer facil pe calea aerului de 500 de tone de marfă. Cum ar modifica viața și logistica în agricultură? Fără flote imense de autocamioane poluante, fără cozi interminabile la descărcare în portul Constanța, fără timpi extremi de așteptare în transportul pe calea ferată și de ce să nu o spunem, fără furturile inerente din autocamioane și trenuri. Calea aerului este calea viitorului, fără îndoială”, menționează Cezar Gheorghe.
Titan Machinery România comercializează drone agricole ale brandului DJI Agras, în pachete cu soluții complete pentru clienți, asigurând inclusiv instruire, consultanță și suport tehnic. Printre acestea se regăsesc, DJI Agras T100, DJI Agras T50, DJI Agras T25P, DJI Mavic 3 Multispectral. Dronele pot fi folosite pentru stropire, fertilizare, cartografiere și în agricultura de precizie.
„Dronele DJI Agras se pot folosi cu ușurință atât în culturile mari, cât și în culturi specializate, pomicultură sau viticultură. Sistemul de propulsie cu dublu rotor coaxial și rezistență mare la torsiuni contribuie la o stabilitate perfectă când această dronă agricolă transportă încărcături grele, făcând-o, astfel, una dintre cele mai viabile soluții din lume. Drona agricolă este echipată cu o cameră rotativă de urmărire în detaliu a lucrării. În plus, toate funcțiile de planificare, configurare, control și urmărire sunt integrate într-un singur dispozitiv de comandă”, explică Melania Ungureanu.
Ca noutate, anul trecut, la expoziția AgriPlanta-RomAgroTec de la Fundulea Titan Machinery, România a introdus pe piață sistemul spot spraying – sistemul incluzând atât drona, cât și platforma CultiWise. „Modelul Matrice 350 RTK, drona din categoria celor de monitorizare și cartografiere, ce generează hărți pentru pulverizarea localizată – spot spraying și pe care mașinile de erbicidat autopropulsate, precum Case IH Patriot, le folosesc pentru aplicarea substanțelor la nivel de plantă. Se asigură o pulverizare foarte selectivă în funcție de gradul de îmburuienare existent în teren.” Privind către partea de software-uri, dronele agricole trec de la simple instrumente de captură foto/video către platforme inteligente de decizie, AI driven, integrate la nivel macro, în cloud și interoperabile – ceea ce permite fermierilor să reducă costurile, să crească producția și să devină mult mai sustenabili.
Conform celor mai recente statistici, piața europeană de drone pentru agricultură se află pe un trend rapid ascendent, prognozată să continue extinderea până în 2030, pe fondul digitalizării agriculturii și al sprijinului politicilor UE pentru agricultură durabilă.
În România, dronele agricole sunt folosite nu doar pentru zboruri simple, ci ca parte a ecosistemului digital al agriculturii de precizie, prin integrări software avansate și analiză a datelor – în proiecte-pilot, educaționale sau comerciale. Regăsim în acest ecosistem și compania Bayer, lider în semințe și caracteristici genetice, cu cel mai inovator portofoliu de protecție a culturilor, împreună cu cea mai avansată platformă de agricultură digitală. „Bayer este implicat în sectorul dronelor agricole prin parteneriate. Colaborăm cu Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Cartof Brașov prin proiectul «OptiDrone-Potato». Această inițiativă urmărește optimizarea tratamentelor fitosanitare pentru culturile de cartof în fermele comerciale din România. Proiectul se concentrează pe dezvoltarea și validarea unui pachet integrat care include dronă, tehnologie de pulverizare, protocoale agronomice și de siguranță, precum și suport digital. Prin compararea performanței aplicărilor aeriene la joasă altitudine cu metodele tradiționale de pulverizare la sol, urmărim să îmbunătățim eficacitatea tratamentelor împotriva principalilor dăunători și boli. Această comparație va evalua factori-cheie precum gradul de acoperire și uniformitatea tratamentelor fitosanitare, driftul, reziduurile, costurile, timpul de execuție și impactul asupra solului. Consorțiul nostru include diverși parteneri precum CARFIL SA, care coordonează proiectul și integrarea tehnologică, precum și INCDCSZ Brașov și USAMV Cluj-Napoca, ce asigură designul experimental și expertiza academică. Alți colaboratori precum Agricloud și Intelldrones contribuie la dezvoltarea tehnologiei dronelor și integrarea datelor, asigurându-ne că soluțiile pe care le dezvoltăm sunt practice și eficiente pentru fermierii locali”, spune, pentru Forbes România, Sorin Daraban, Project Lead în cadrul companiei Bayer.
Bayer prevede o transformare importantă a agriculturii de precizie în România, susținută de avansul tehnologiilor moderne precum platformele digitale de analiză și utilizarea dronelor în colectarea datelor. Îmbinarea acestor tehnologii duce la creșterea productivității și la o agricultură mai sustenabilă. „Folosind analiza datelor în timp real, putem ajuta fermierii să ia decizii mai bune, care duc la recolte mai bune și un impact mai mic asupra mediului. Tehnologiile avansate, inclusiv platformele digitale de monitorizare a culturilor precum FieldView, au un rol esențial în creșterea eficienței operațiunilor agricole pentru fermierii care folosesc drone. De exemplu, un fermier din România a folosit cu succes dronele pentru a analiza culturile de rapiță și grâu înainte de fertilizare, creând hărți detaliate cu ajutorul Pix4D. Acest lucru permite aplicarea cu rată variabilă, bazată pe informațiile culese de dronă. Mai mult, platforma FieldView poate fi integrată cu datele colectate de drone, permițând importul și exportul informațiilor. Deși această integrare nu a fost încă validată în România, ea este deja implementată cu succes în alte părți ale lumii”, completează Sorin Daraban.
„O dronă poate distribui în mod eficient substanțele din complexul fito-tehnic sau de protecție a culturilor, poate efectua o analiză a stării de vegetație și sănătate a culturilor, poate să cartografieze terenurile.” – Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn
„Un rol-cheie în garantarea succesului dronelor agricole pe piața românească este asigurarea pentru fermieri de suport tehnic permanent, de consiliere în ceea ce privește respectarea normelor specifice legale.” – Melania Ungureanu, director general al Titan Machinery România
„Bayer este implicat în sectorul dronelor agricole prin parteneriate, urmărind optimizarea tratamentelor fitosanitare pentru culturile de cartof în fermele comerciale din România.” – Sorin Daraban, Project Lead Bayer
