O creştere de 10% a preţurilor la benzină şi motorină poate conduce la o majorare de aproximativ 0,5 puncte procentuale a Indicelui preţurilor de consum (IPC), arată preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, în analiza „Aspecte importante în evaluarea Indicelui preţurilor de consum”.
„În economie, ca de altfel în majoritatea activităţilor sociale, evaluarea stării şi dinamicii fenomenelor se realizează, de cele mai multe ori, prin indicatori statistici cantitativi”, scrie Tudorel Andrei, în analiza publicată în buletinul lunar al instituţiei.
Economia este analizată prin indicatori precum PIB, IPC sau deficitul bugetar, folosiți frecvent în spațiul public. Totuși, interpretarea unui fenomen doar printr-un singur indicator este insuficientă și poate duce la concluzii greșite. O singură dată statistică poate influența percepția publică și comportamentul economic. Inflația, de exemplu, este măsurată prin IPC, un indicator publicat lunar.
Pentru o înţelegere corectă a caracteristicilor inflaţiei măsurate prin IPC, trebuie avute în vedere cel puţin câteva aspecte importante: perioada la care ne raportăm, măsura în care şocurile produse de anumite evenimente interne sau internaţionale au avut impact direct ori indirect asupra inflaţiei, nivelul de detaliere al datelor privind mărfurile şi serviciile, precum şi efectele de sezonalitate asupra preţurilor unor produse.
Statistica oficială publică IPC în trei variante, în funcţie de perioada de referinţă: faţă de luna anterioară, faţă de decembrie anul precedent şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Aceşti indicatori oferă informaţii despre evoluţia şi fluctuaţiile preţurilor bunurilor şi serviciilor din România, indiferent de provenienţa acestora.
„În decursul ultimului an, mai multe evenimente au influenţat semnificativ nivelul anual al inflaţiei, determinând menţinerea acesteia, în ultimele opt luni, la valori de peste 9%. Efectul de bază generat de creşterile de preţuri din lunile iulie şi august 2025, în principal ca urmare a liberalizării preţului energiei electrice şi a majorării TVA, a contribuit la menţinerea ratei anuale a inflaţiei la un nivel ridicat. Este de aşteptat ca, în luna septembrie a.c., odată cu publicarea datelor aferente lunii august, să se înregistreze o reducere semnificativă a ratei anuale a inflaţiei. Prin efectul de bază, rata anuală a inflaţiei din luna august se va reduce dacă ratele lunare ale inflaţiei din lunile iulie şi august 2026 vor fi sensibil mai mici decât cele din lunile corespunzătoare ale anului 2025, care au fost de 2,68%, respectiv 2,10%”, precizează Tudorel Andrei.
Reducerea ratei anuale a inflaţiei poate fi mai pronunţată în cazul mărfurilor nealimentare, având în vedere că, în aceleaşi luni ale anului trecut, ratele lunare ale inflaţiei pentru această categorie au fost de 5,06%, respectiv 2,10%.
Conform preşedintelui INS, scăderea ratei anuale a inflaţiei într-o anumită lună nu înseamnă implicit şi o reducere a preţurilor faţă de luna anterioară.
IPC lunar a fost sub nivelul de referință în cinci luni pe total, în zece luni la produsele alimentare, în unsprezece luni la mărfurile nealimentare și în două luni la servicii. Se precizează că indicele de preț pentru benzină a fost de 111,11%, iar pentru motorină de 114,98%, iar o creștere de 10% la aceste produse determină o majorare a IPC cu aproape 0,5 puncte procentuale.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
