După primul an complet de funcționare, fabrica de medicamente Stada din Turda țintește aproape dublarea volumelor în 2026, concomitent cu extinderea capacităților, a depozitării și a echipei, într-un model economic dominat de export.
Compania a fabricat peste 47 de milioane de cutii de medicamente la Turda în 2025, destinate pacienților și partenerilor din peste 20 de țări europene, printre care Germania, Franța și Spania. Mai mult de 90% din această producție a fost destinată exportului, după cum explică Mihai Fugarevici, directorul general al Stada România, pentru Forbes România.
Impactul economic local este concentrat, potrivit managementului, în zona fiscală, salarială și în relația cu furnizorii români: „Valoarea economică rămasă în România este vizibilă prin doi piloni: unul reprezentat de taxele plătite statului român și salariile angajaților, iar celălalt, indirect, prin contractele încheiate cu furnizorii de materiale și servicii din România, deoarece prioritizăm parteneriatele cu firme locale”, spune Fugarevici.
În plus, compania și-a asumat prin schema de sprijin public obligația „de a genera și de a plăti, în primii cinci ani de funcționare, taxe echivalente cu ajutorul de stat primit, în valoare de aproximativ 21 de milioane de euro”.
Această dinamică este proiectată să se accelereze puternic în 2026. La începutul anului, directorul Stada România vorbea despre „un target de producție pentru anul 2026 de peste 90 de milioane de cutii” și despre „un obiectiv pe termen mediu de a atinge capacitatea maximă de producție, de 150 de milioane de cutii pe an”.
„Planurile noastre sunt clare: optimizarea proceselor de producție pe toate cele 12 linii și creșterea volumelor fabricate către pragul psihologic de 100 de milioane de cutii.” Strategia include nu doar creșterea volumelor, ci și consolidarea infrastructurii. „Vizăm dezvoltarea și diversificarea unităților de producție, extinderea capacității de depozitare, precum și creșterea echipei locale”, mai spune Fugarevici.
În paralel, conducerea companiei leagă performanța industrială direct de resursa umană. La finalul lui 2025, echipa număra 402 profesioniști, iar, până la sfârșitul lui 2026, compania intenționează să o extindă „cu câteva zeci de persoane”.
Inaugurată la finalul anului 2024, fabrica din Turda este cea mai mare investiție realizată într-o unitate de producție farmaceutică din România din ultimii 30 de ani și a presupus o investiție totală de peste 70 de milioane de euro, fiind construită de la zero.
Presiune simultană din costuri, prețuri reglementate și lipsa de personal
Profitabilitatea unei fabrici farmaceutice din România este afectată de un cumul de factori care acționează simultan, atât pe partea de costuri, cât și pe cea de venituri. Presiunea asupra profitabilității nu provine dintr-un singur factor, ci din suprapunerea costurilor operaționale în creștere, a prețurilor reglementate, a lipsei unei politici industriale coerente și a unui deficit structural de specialiști. Toate aceste elemente, în absența unor ajustări de politică publică, riscă să limiteze sustenabilitatea pe termen lung a producției farmaceutice locale.
Mihai Fugarevici descrie contextul drept „mijlocul unei furtuni perfecte”, în care „cheltuielile de producție cresc rapid sub presiunea majorării salariilor, a costurilor ridicate de materii prime și utilități”, în timp ce „prețurile medicamentelor de tip Rx rămân înghețate prin politicile existente, nu doar în România”.
Pe lângă presiunile economice directe, managementul Stada semnalează și o problemă de guvernanță publică a sectorului. „Avem nevoie de politici publice care să susțină mai mult dezvoltarea unei producții farmaceutice naționale”, afirmă Fugarevici, subliniind că, în prezent, „fabricile de medicamente levitează undeva între Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei și Ministerul de Finanțe, neexistând o autoritate care să-și asume 100% susținerea acestei industrii strategice”.
Un alt factor structural care afectează eficiența operațională este deficitul de personal calificat. „Unul dintre elementele care afectează semnificativ eficientizarea fluxului de producție este lipsa de personal calificat”, avertizează directorul Stada România, care estimează „că acest deficit se va acutiza”. Problema este legată direct de scăderea interesului pentru studiile de specialitate, iar în prezent, potrivit reprezentantului Stada, Facultățile de Farmacie, care ar trebui să genereze specialiști pentru industrie, „se confruntă cu o lipsă acută de înscrieri, fapt ce va adânci și mai mult criza”.
La nivelul fabricii din Turda, compania operează în prezent cu aproximativ 50 de farmaciști, iar obiectivul este creșterea acestui număr în anii următori, pe măsură ce capacitatea de producție se extinde.
Extinderi planificate pe termen lung
Stada nu operează încă un flux complet integrat de producție la fabrica din Turda, iar extinderea către toate etapele de fabricație este planificată gradual. Potrivit lui Mihai Fugarevici, compania se află într-o fază de consolidare operațională după primul an de funcționare. „Și noi așteptăm cu mare interes demararea proiectelor care vizează completarea etapelor de producție, proces care se va desfășura etapizat, pentru a asigura o integrare optimă a noilor capacități în structura noastră actuală”, explică el.
Managerul nu indică un calendar ferm al acestor etape, dar declară că primul an a creat premisele pentru extinderi ulterioare. „Ceea ce vedem, în prezent, la fabrica din Turda este doar vârful aisbergului. Există proiecte pe termen lung care vizează extinderea depozitului, creșterea și diversificarea capacităților de producție, precum și extinderea echipei locale. Un indicator relevant este faptul că, la Turda, terenul achiziționat are o suprafață de 100.000 mp, din care utilizăm, în acest moment, mai puțin de 30.000 mp”, punctează el.
Din perspectiva Stada, atractivitatea investițională are două componente distincte. „România poate obține investiții importante în domeniul farmaceutic dacă înțelege cele două componente care definesc și atrag o investiție: suportul în momentul investiției, personalizat pe natura investiției, și politica de susținere consistentă pentru funcționarea ulterioară finalizării investiției”, mai spune Mihai Fugarevici.
În lipsa celei de-a doua componente, managerul Stada România consideră că riscul este major: „O investiție finalizată, dar fără un mediu atractiv de funcționare este o investiție care se va perima rapid și va muri cu mult înainte de termen”.
Focus pe volum și consolidarea echipei; piața locală: prioritate în criză
În cadrul grupului, unitatea din România este evaluată pozitiv din perspectiva execuției și a disciplinei operaționale. Singura zonă în care managementul identifică o formă de competiție este cea pentru alocarea capitalului investițional în interiorul grupului, în strânsă legătură cu atractivitatea mediului local.
„Singura competiție pe care o observăm la nivel de grup este aliniată cu cea a României în atragerea investițiilor multinaționale”, explică Fugarevici, avertizând însă că realizarea acestui plan depinde în mare măsură de mediul de operare și de politicile locale.
Poziționarea fabricii Stada în România are deja un efect direct asupra securității aprovizionării, cel puțin în scenarii excepționale. „Faptul că această fabrică este poziționată în România contribuie categoric la securizarea aprovizionării cu medicamente a țării”, afirmă Mihai Fugarevici, precizând că, „în condiții de criză, producția va fi alocată prioritar pieței locale”.
În condiții normale de piață însă, direcționarea unui volum mai mare către România este limitată de cadrul economic și de reglementare. „Mediul de operare local nu este întru totul favorabil desfacerii pe piața din România a medicamentelor produse la Turda”, explică directorul Stada România.
Principalele constrângeri sunt legate de mecanismul de formare a prețurilor și de fiscalitatea specifică sectorului. „Avem o politică de prețuri care presupune un preț de vânzare la nivelul minim european, la care se adaugă o taxă clawback cuprinsă între 15,6% și 28%, iar termenul de încasare depășește 180 de zile”, arată Fugarevici.
În acest context financiar, alocarea producției pentru piața internă devine dificil de susținut economic, „în special pe fondul creșterii rapide a costurilor de producție menționate anterior”.
Ca reper concret, el oferă drept exemplu modelul elen, „unde statul încurajează dezvoltarea prin deducerea a 30% din valoarea investițiilor direct din taxa clawback datorată”.
România, între avantaj competitiv și blocaje structurale
Cum stă România, în competiția cu alte state din Europa Centrală și de Est, în atragerea de investiții industriale în sectorul farmaceutic? Potrivit reprezentantului Stada, avem câteva atuuri clare, dar și vulnerabilități structurale semnificative.
Principalul avantaj ține de capitalul uman și de tradiția industrială. „România are un avantaj competitiv real prin calitatea specialiștilor și tradiția în domeniul farmaceutic, aspecte care au cântărit mult în decizia de a investi la Turda”, afirmă Mihai Fugarevici.
La acestea se adaugă stabilitatea instituțională și poziționarea geopolitică. „Câștigăm puncte prin stabilitatea oferită de apartenența la Uniunea Europeană și prin costurile de operare care încă sunt atractive față de vestul Europei”, explică directorul Stada România.
Un rol determinant în atragerea investiției de la Turda l-a avut și schema de sprijin public. „Mecanismul de ajutor de stat accesat de noi în anul 2023 a fost unul competitiv la nivel regional și a avut un rol esențial în atragerea investiției către România”, spune Fugarevici.
Totuși, cadrul actual de stimulare este perceput ca insuficient adaptat specificului industriei. „Actualul ghid este mult prea general și nu vizează în mod specific anumite industrii, iar prin modul de punctare a indicatorilor, acesta nu favorizează industria farmaceutică, deoarece este calibrat prioritar pe investiții de tip greenfield.”
Pe partea de dezavantaje structurale, managementul Stada indică starea bazei industriale existente. „Industria farmaceutică locală se confruntă cu o infrastructură tehnologică îmbătrânită, adesea depășită și ineficientă energetic, ceea ce poate genera dificultăți în menținerea standardelor stricte de calitate”, avertizează Fugarevici.
Din această perspectivă, prioritatea nu este doar atragerea de fabrici noi, ci și modernizarea celor existente.
Dar dincolo de instrumentele investiționale, directorul Stada România consideră că factorul decisiv pe termen lung rămâne funcționarea pieței interne. „Poate chiar mai importantă decât atragerea unei investiții de tip greenfield sau susținerea modernizării facilităților existente este crearea unui mediu legislativ și economic propice pentru a facilita accesul pe piața locală al produselor fabricate în România.”
Acest cadru ar trebui să includă, în opinia sa, „o legislație predictibilă a prețurilor, un sistem de taxare corect (inclusiv în ceea ce privește taxa clawback), termene de plată optime și prioritizarea rambursării și prescrierii medicamentelor generice”.
„Planurile noastre sunt clare: optimizarea proceselor de producție pe toate cele 12 linii și creșterea volumelor fabricate către pragul psihologic de 100 de milioane de cutii.”
90% exporturi din totalul capacității
70 de milioane de euro este valoarea investiției în deschiderea fabricii din Turda