România marchează un moment istoric în gastronomia mondială: pentru prima dată, țara noastră are o echipă calificată oficial în prestigioasa competiție Bocuse d’Or Europe 2026, moment ce reprezintă intrarea României pe scena culinară internațională, alături de marile națiuni gastronomice ale lumii. Despre primul pas al României la Bocuse d’Or, ce înseamnă performanța și de ce nu poate fi construită individual, am stat de vorbă cu chef Cezar Munteanu și cu Paul Deaconu (Metro), în cele ce urmează…
În competiții precum Bocuse d’Or, diferențele dintre țări sunt adesea date de infrastructură și continuitate. Cum vedeți, din perspectiva unui jucător important în HoReCa, rolul mediului privat în construirea acestui tip de performanță?
Paul Deaconu: În competiții de talia Bocuse d’Or, performanța nu este rezultatul unui moment, ci al unui ecosistem construit în timp. Diferențele reale între țări apar acolo unde există continuitate, acces la resurse, know-how și un cadru care susține excelența pe termen lung.
Din perspectiva METRO, rolul mediului privat este esențial tocmai în această zonă de construcție. Companiile din HoReCa pot și trebuie să fie mai mult decât sponsori punctuali; pot deveni parteneri activi în dezvoltarea performanței. Asta înseamnă acces constant la ingrediente de calitate, soluții profesionale, stabilitate logistică, dar și sprijin real pentru pregătire, testare și antrenament.
METRO crede în susținerea pe termen lung a gastronomiei din România, nu doar în context competițional, ci ca parte din dezvoltarea industriei. Susținerea unor proiecte precum HoReCa Manifesto, Vis de Antreprenor, Ghidul de Turism METRO, Romania Sushi Cup, centrul de excelență Gastronometro, prezența la Food and Hospitality Expo, Flavours of Romania, Luna Vis in HoReCa, METRO și-a adus contribuția la susținerea industriei HoReCa, sprijinind formarea de noi standarde, promovarea bunelor practici și apropierea gastronomiei românești de nivelul țărilor recunoscute pentru cultură și inovație culinară.
Performanța de top se realizează atunci când mediul privat, instituțiile și profesioniștii din industrie colaborează armonios, având o viziune comună și angajamentul de a construi pe termen lung. Este modelul pe care îl promovăm și îl susținem constant.
În multe țări europene, pregătirea pentru Bocuse d’Or este susținută de ani de zile prin parteneriate stabile. Ce înseamnă, concret, această continuitate pentru dezvoltarea unei industrii?
Paul Deaconu: Continuitatea în susținerea pregătirii pentru competiții de top precum Bocuse d’Or are un impact direct asupra întregii industrii HoReCa. Practic, aceasta înseamnă acces constant la ingrediente de calitate, echipamente profesionale și condiții adecvate pentru antrenament și testare.
La METRO credem că parteneriatele pe termen lung le dau chefilor care concurează la nivel internațional libertatea să crească cu adevărat – să încerce lucruri noi, să învețe din experiențe și să-și perfecționeze tehnicile zi de zi. Pe termen lung, asta ridică nivelul general și se vede în standardele serviciilor și produselor din restaurantele și hotelurile din România.
Această continuitate facilitează transferul de know-how între profesioniști, stimulează inovația și susține dezvoltarea profesională durabilă. Performanța de vârf nu este un eveniment singular, ci rezultatul unei viziuni comune și al unui angajament susținut, în care mediul privat, instituțiile și profesioniștii lucrează împreună pentru a ridica întreaga industrie.
Franța este un exemplu clar: de la Paul Bocuse încoace, competiția a devenit parte din ADN-ul profesiei. Foști competitori revin ca antrenori sau membri ai juriului, școlile culinare integrează standardele competiției în formare, iar performanța la Bocuse d’Or este privită ca o etapă firească într-un traseu profesional de elită. Această continuitate produce efecte structurale: ridică nivelul educației culinare, consolidează managementul bucătăriilor, întărește relația cu producătorii locali și poziționează gastronomia ca element de diplomație culturală și economică.
Pentru România, participarea la Bocuse d’Or Europe este un semnal puternic. Adevărata provocare este să integrăm această experiență într-o strategie coerentă: să o transformăm într-un motor pentru dezvoltarea competențelor, retenția talentului și creșterea ambiției profesionale în HoReCa. Astfel, impactul depășește scena concursului și poate modela evoluția industriei pe termen lung.
Dincolo de competiție, ce impact poate avea un astfel de moment asupra standardelor profesionale din România?
Paul Deaconu: Un astfel de moment funcționează ca un accelerator al standardelor. Bocuse d’Or impune extrem de multă rigurozitate în tehnică, gestionarea timpului, coerență conceptuală, sustenabilitate, storytelling gastronomic. Este o întreagă matrice pe care trebuie să ți-o însușești la cel mai înalt nivel pentru a te descurca onorabil în competiție.
Atunci când o echipă națională se pregătește la acest nivel, standardele cresc organic în jurul ei. Furnizorii devin mai atenți la calitate și trasabilitate, bucătarii tineri au noi modele, iar restaurantele încep să privească excelența ca pe un obiectiv palpabil. Pe termen mediu, impactul se traduce prin ridicarea nivelului general, consolidarea unei culturi a performanței și prin întărirea poziției gastronomiei românești ca parte a brandului de țară.
Care este diferența între a susține un eveniment și a susține un parcurs profesional?
Cezar Munteanu: A susține un eveniment înseamnă a fi prezent într-un moment, punctual. Un parcurs profesional presupune formare, mentorat, expunere, acces la resurse, competiții intermediare, feedback și comunitate. În cazul Bocuse d’Or, miza reală nu este doar participarea la o etapă europeană, ci crearea unei generații de bucătari care pot performa constant la nivel internațional.
Dacă ar fi să definiți acest moment într-o singură frază, care ar fi aceea?
Cezar Munteanu: Participarea României la Bocuse d’Or Europe este momentul în care gastronomia noastră trece de la statutul de spectator la cel de jucător pe scena internațională. Ne-am ridicat din fața televizorului și am trecut de partea cealaltă, ca protagoniști.
România ajunge pentru prima dată la Bocuse d’Or Europe. Ce înseamnă acest „prim pas” în termeni reali, dincolo de simbol?
Cezar Munteanu:Pentru noi, acest prim pas înseamnă intrarea într-un sistem profesional extrem de riguros, în care performanța se construiește în timp. Bocuse d’Or funcționează ca un reper pentru întreaga industrie, iar participarea la etapa europeană presupune luni de pregătire intensă și o disciplină foarte strictă.
Echipa lucrează zilnic la detalii care, în mod obișnuit, rămân invizibile pentru public: organizarea fiecărei etape din preparat, consistența gusturilor, controlul timpului și coordonarea perfectă dintre chef și commis. În competiție, totul este atent analizat, iar fiecare farfurie trebuie să reflecte același nivel de precizie.
Pentru România, acest moment marchează începutul unui parcurs care va influența evoluția gastronomiei profesionale în anii următori.
Care este diferența dintre o competiție națională și etapa europeană? Ce se schimbă la nivel de standarde, presiune și infrastructură?
Cezar Munteanu: La nivel european intri într-un context în care fiecare echipă vine cu ani de experiență și cu un sistem solid de pregătire în spate. Standardele sunt foarte clare, iar nivelul de exigență este mult mai ridicat.
Presiunea este mare pentru că totul se desfășoară sub ochii unui juriu format din chefi cu o reputație internațională puternică. Fiecare detaliu este observat, de la tehnică și organizare, până la prezentare și coerența conceptuală a preparatelor.
În multe dintre țările participante există și o infrastructură bine dezvoltată în jurul competiției (centre de antrenament dedicate, echipe extinse de suport și un istoric consistent de participări). Tocmai de aceea, pentru România această etapă reprezintă și o oportunitate de a înțelege direct standardele și modul în care se construiește performanța la un astfel de nivel.
În țările cu tradiție, pregătirea pentru Bocuse presupune centre dedicate și investiții consistente. Unde se află România astăzi în acest ecosistem?
Cezar Munteanu: România se află într-o etapă de început. Așa cum spuneam, țări precum Franța, Danemarca sau Norvegia au dezvoltat în jurul Bocuse d’Or structuri foarte bine organizate: academii culinare, spații dedicate antrenamentelor, mentori care au trecut deja prin competiție și programe de pregătire care se desfășoară pe parcursul mai multor ani.
În multe dintre aceste țări, participarea la Bocuse este susținută prin bugete foarte consistente, care pot ajunge la milioane de euro pentru un ciclu competițional. În jurul echipelor există infrastructură dedicată și un ecosistem solid de parteneri care investesc constant în pregătire.
România este la începutul acestui parcurs, iar participarea actuală este posibilă datorită efortului ANBCT și sprijinului partenerilor din mediul privat. Fără implicarea companiilor care cred în acest proiect, așa cum este METRO, ar fi imposibil să susținem un nivel de pregătire comparabil cu cel al țărilor care au deja tradiție în competiție.
În același timp, există talent și o generație tânără foarte motivată, iar experiența directă a competiției oferă o perspectivă clară asupra standardelor și asupra pașilor necesari pentru a deveni competitivi pe termen lung.
Ce înseamnă, concret, pregătirea pentru echipă? Câte ore de antrenament, ce tip de testări, ce nivel de detaliu?
Cezar Munteanu:Pregătirea pentru Bocuse d’Or este intensă și foarte disciplinată. Antrenamentele sunt aproape zilnice, se lucrează până noaptea târziu, iar fiecare etapă a preparatelor este repetată și ajustată până când devine complet controlată.
Se testează constant combinațiile de ingrediente, echilibrul gusturilor, platingul și timpii de execuție. În competiție există un cronometru strict, iar fiecare mișcare trebuie să fie perfect sincronizată între chef și commis.
Nivelul de detaliu este impresionant. Organizarea spațiului de lucru, ordinea etapelor, modul în care sunt pregătite ingredientele… toate sunt calibrate astfel încât echipa să poată performa cu precizie în timpul competiției.
Ce ar însemna pentru România să transforme această participare într-un parcurs constant, nu într-un episod singular?
Cezar Munteanu: Continuitatea este unul dintre factorii care fac diferența în Bocuse d’Or. Țările care obțin rezultate constante au construit în timp un sistem de pregătire și o cultură profesională în jurul competiției.
Pentru România, următorul pas este dezvoltarea acestei continuități. E nevoie de formarea unor generații noi de competitori, de crearea unor programe de antrenament dedicate și consolidarea parteneriatelor care pot susține acest efort.