Guvernul a publicat proiectul de buget pentru anul 2026, construit pe un deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB, echivalentul a 127,7 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor.
Pentru 2027, deficitul este proiectat să scadă la 5,1% din PIB, în cadrul traiectoriei de consolidare fiscală agreate la nivel european.
Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde de lei în 2026 și la 2.182 miliarde de lei în 2027.
„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilității și al dezvoltării. Menținem echilibrul între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului să se realizeze gradual, fără a afecta potențialul de creștere al economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Rol major al fondurilor europene
Bugetul pune un accent puternic pe investiții publice, care ar urma să atingă aproximativ 163,8 miliarde de lei, cu 25,6 miliarde de lei mai mult decât în 2025. Ponderea investițiilor urcă astfel la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul anterior.
Cea mai mare parte a finanțării vine din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde de lei, reprezentând aproximativ două treimi din totalul investițiilor. Finanțările provin din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și programul european SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare.
Cresc veniturile bugetare
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde de lei în 2026, echivalentul a 36% din PIB, în creștere de la 34,7% în anul precedent. Veniturile fiscale ar urma să crească la 357,6 miliarde de lei, iar contribuțiile sociale la 226,4 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor atribuie această evoluție măsurilor de consolidare fiscală adoptate în 2025, dar și îmbunătățirii colectării prin digitalizarea administrației fiscale.
Cheltuieli în creștere, presiune din dobânzi
Cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate la 864,3 miliarde de lei, cu aproximativ 55,5 miliarde de lei mai mult decât în 2025. Creșterea este determinată în principal de investiții, de fondurile europene și de costurile mai ridicate ale finanțării datoriei publice.
Cheltuielile cu dobânzile sunt prognozate să urce la 60,8 miliarde de lei, de la 50,5 miliarde de lei anul trecut, ajungând la aproximativ 3% din PIB.
În paralel, guvernul estimează o reducere a cheltuielilor de personal ca pondere în PIB, de la 8,8% la 8,2%, în urma măsurilor de eficientizare a administrației publice.
Sprijin pentru energie
Proiectul de buget include finanțări pentru mai multe programe sociale și educaționale, printre care:
- 1,7 miliarde de lei pentru sprijin financiar acordat vârstnicilor;
- 1,53 miliarde de lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli;
- 15,48 miliarde de lei pentru servicii sociale destinate copiilor și persoanelor cu dizabilități.
De asemenea, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, dacă mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare: 1,75 miliarde de lei pentru Ministerul Muncii și 2 miliarde de lei pentru Ministerul Energiei.
Fonduri mai mari pentru autoritățile locale
Bugetul alocă 86,4 miliarde de lei pentru dezvoltarea comunităților locale și autorităților publice, față de 79 miliarde de lei în 2025. Aproximativ două treimi din fondurile europene vor fi direcționate către proiecte locale și regionale.
În plus, proiectul propune o nouă formulă de finanțare pentru București, prin crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București destinat finanțării serviciilor publice și cofinanțării proiectelor de infrastructură.
Urmează negocierile politice
Proiectul de buget va fi discutat marți într-o ședință a coaliției de guvernare la Palatul Victoria. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat reuniunea după ce proiectul a fost transmis partenerilor de guvernare abia duminică seară.
Potrivit unor surse politice, social-democrații insistă pentru includerea integrală a pachetului de solidaritate în buget. Proiectul ar urma să fie adoptat de Guvern în această săptămână și trimis ulterior în Parlament pentru dezbatere.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.