Turcia a fost, în 2025, scena unor descoperiri arheologice de excepție, care confirmă statutul Anatoliei de leagăn al civilizațiilor și de vast muzeu în aer liber.
De la vestigii neolitice unice în lume până la artefacte din epoca otomană și bizantină, cercetările derulate în cadrul proiectului „Moștenire pentru Viitor” au adus la lumină piese de o valoare istorică și simbolică majoră.
Autoritățile turce au extins săpăturile arheologice la nivel național, iar rezultatele din acest an oferă perspective noi asupra practicilor religioase, vieții cotidiene și relațiilor comerciale ale civilizațiilor care au marcat istoria regiunii.
Descoperiri neolitice fără precedent în Anatolia de Sud-Est
În cadrul proiectului Taș Tepeler, care reunește mai multe situri neolitice din provincia Şanlıurfa, arheologii au făcut unele dintre cele mai importante descoperiri ale anului. La Karahantepe a fost identificat un vas decorat cu trei figurine animale, considerat cea mai veche reprezentare mitologică tridimensională cunoscută până în prezent. Tot aici a fost descoperit un pilon în formă de „T”, sculptat cu un chip uman.
La Göbeklitepe, sit aflat în patrimoniul mondial UNESCO, cercetătorii au scos la iveală o statuetă umană încastrată într-un perete, interpretată drept ofrandă votivă, iar la Sayburç a fost descoperită o sculptură reprezentând un om decedat, cu gura cusută. Alte artefacte notabile, inclusiv reliefuri cu chipuri umane și o mărgea cu două fețe, au fost identificate la Sefertepe.
Bijuterii de lux și simboluri ale puterii în Troia Antică
Săpăturile din Troia, în provincia Çanakkale, au dus la descoperirea unei broșe din aur datând din Epoca Bronzului timpuriu, aproximativ 2500 î.Hr. Artefactul, asociat statutului social și autorității, este cel mai bine conservat dintre cele doar trei exemplare cunoscute la nivel mondial. Alături de aceasta, arheologii au descoperit și o piatră rară de jad, posibil parte a unui obiect de lux.
Epava otomană de la Kızlan, o capsulă a timpului subacvatică
În largul localității Datça, cercetările subacvatice asupra unei epave otomane din secolul al XVII-lea – singura de acest tip cunoscută în Turcia – au scos la iveală peste 30 de puști, mai mult de 50 de grenade, mii de gloanțe, cea mai mare colecție de pipe otomane descoperită până acum, precum și porțelanuri chinezești, indicând rutele comerciale și militare ale Imperiului Otoman.
Practici religioase și simboluri sacre din Epoca Bronzului și Antichitate
La Tavşanlı Höyük, în provincia Kütahya, arheologii au descoperit idoli vechi de aproximativ 4.500 de ani, realizați din marmură, os și teracotă, dispuși în jurul unei vetre, sugerând ritualuri religioase complexe.
O descoperire rară a avut loc și în orașul antic Amastris, de la Marea Neagră, unde restaurarea unei stoae vechi de aproape 2.000 de ani a scos la lumină o reprezentare zâmbitoare a Medusei, o iconografie neobișnuită pentru această figură mitologică.
La Efes, sit UNESCO, cercetătorii au identificat un vas de tămâie decorat cu imaginea zeului egiptean Serapis, sugerând existența unui atelier local sau a unui comerț intens cu obiecte de cult.
Mărturii creștine timpurii
În Karaman, la Topraktepe (Eirenepolis), au fost descoperite cinci pâini ritualice carbonizate, datând din secolele VII–VIII d.Hr., decorate cu simboluri creștine, inclusiv crucea malteză și chipul lui Iisus.
Tot în 2025, la Castelul Kevenli din provincia Van, arheologii au descoperit cel mai mare complex de depozitare cu pithoi din regiune: 76 de vase uriașe inscripționate cu scriere cuneiformă, utilizate de urartieni pentru stocarea alimentelor și băuturilor.
Descoperirile din 2025 confirmă importanța Turciei pe harta mondială a arheologiei și deschid noi perspective pentru cercetare, turism cultural și înțelegerea istoriei universale.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.